Procedurile au fost lansate în temeiul articolului 7 din tratatul Uniunii Europene, în decembrie 2017, atunci când în Polonia la guvernare se afla partidul populist de dreapta Lege și Justiție (PiS). Venirea însă la putere a unei noi coaliții pro-UE, condusă de fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, care a câștigat parlamentarele din octombrie, a schimbat situația.
Într-un comunicat de presă al Comisiei Europene, noul guvern a fost apreciat pentru faptul că a lansat o serie de inițiative legislative și non-legislative pentru a răspunde îngrijorărilor legate de independența justiției, scrie Reuters.
„Astăzi marcăm deschiderea unui nou capitol pentru Polonia”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o postare pe X.
Anunțul a fost salutat de ministrul polonez al justiției, Adam Bodnar.
„Polonia readuce statul de drept. Suntem devotați valorilor noastre europene comune”, a scris el pe X.
Reformele ce au deschis lupta dintre Bruxelles și Varșovia
În timpul celor opt ani de guvernare ai PiS, au fost promovate mai multe reforme ale sistemului de justiție. UE a spus atunci că măsurile deteriorează instrumentele de control și echilibrele democratice, aducând practic instanțele judecătorești sub influența politicului.
Printre reformele promovate de fosta guvernare se numărau reducerea mandatelor judecătorilor, ca și numirea unor candidați apropiați puterii în posturi importante din sistemul de justiție.
În ciuda invocării articolului 7, guvernul PiS a mers mai departe cu planurile sale și a adoptat ulterior o reformă controversată: a împuternicit camera disciplinară a Curții Supreme să pedepsească magistrații în funcție de conținutul hotărârilor lor, notează Euronews.
Drept răspuns, Comisia Europeană a inițiat o acțiune în justiție, care a dus la adoptarea unor măsuri provizorii, respinse în mod vehement de Polonia. Ulterior, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a aplicat o amendă zilnică de un milion de euro, care a fost în vigoare până când tribunalul a anulat reforma, în iunie 2023.
Comisia Europeană a blocat totodată mai multe fonduri de zeci de miliarde de euro destinate Poloniei.
Măsurile guvernului Tusk
Premierul Donald Tusk a promis după alegerile din octombrie că va restabili independența justiției poloneze. În februarie, guvernul lui a prezentat Comisiei Europene un plan de acțiune care cuprindea proiectele a nouă legi, elaborate în acest sens.
Eforturile guvernului condus de Donald Tusk au convins Comisia Europeană să deblocheze fonduri de zeci de miliarde de euro pentru Polonia.
În schimb, Comisia Europeană a deblocat 137 de miliarde de euro din fondurile destinate recuperării economice și coeziunii. În aprilie, Varșovia obținuse deja 6,3 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi.
Totodată, Polonia a recunoscut prioritatea dreptului european asupra celui național și s-a angajat să respecte deciziile Curții de Justiție a UE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, notează comunicatul Comisiei Europene din 6 mai.
Ungaria rămâne singură
Articolul 7 din tratatul UE, considerat a fi o „opțiune nucleară” a fost invocat doar în cazul Poloniei și Ungariei. Însă după anunțul de luni, Budapesta rămâne cu riscul de a avea suspendat dreptul de vot în Consiliul European.
Acest risc însă este unul scăzut pentru moment, din cauza faptului că prevederile articolului sunt greu de pus în aplicare și întâmpină o rezistență din partea statelor membre, în special a celor din estul și centrul Europei, care se tem că ar putea ajunge într-o situație similară în viitor.
- Vezi și: Ungaria ar putea rămâne fără drept de vot în Consiliul UE. Ce riscuri are „opțiunea nucleară”
Prima etapă a invocării articolului presupune identificarea unui „risc clar de încălcare gravă” a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene și obligă țara acuzată să explice situația în cadrul unor audieri periodice. A doua etapă este axată pe determinarea „existenței unei încălcări grave și persistente”.
În procedurile de vot pentru aplicarea suspendării dreptului la vot sau a altor măsuri, prevederile UE stabilesc că țara acuzată nu participă la vot, majoritatea necesară în Consiliul European fiind de patru cincimi. Pentru aprobarea Parlamentului, este necesară o majoritate de două treimi în acest sens.
📰 Europa Liberă este și pe Google New