Estonia, Franţa şi Irlanda au cerut o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU privind criza migranţilor la graniţa dintre Polonia şi Belarus, reuniune care ar urma să aibă loc joi după-amiază, au declarat surse diplomatice, citate de agențiile de presă internaționale.
Reuniunea va avea loc cu uşile închise, au precizat sursele citate, în timp ce tensiunea nu scade între Polonia şi Belarus, susţinut de Rusia şi acuzat de ''terorism de stat'' de către Varşovia.
Punctul de trecere Kuznica din Belarus, la frontiera cu Polonia, centrul actualei crize a migranților, 10 noiembrie 2021.
Între timp, ambasadorii celor 27 de state membre ale UE au convenit miercuri că acţiunea Belarusului de a încuraja migranţii din Orientul Mijlociu să pătrundă în Polonia poate fi considerată din punct de vedere legal un „atac hibrid'' care să servească drept bază pentru o nouă serie de sancţiuni europene împotriva Minsk-ului, transmite Reuters.
Noul pachet de sancţiuni urmează să fie discutat joi şi posibil să fie aprobat luni la reuniunea miniştrilor europeni de externe.
Potrivit Reuters, noua serie de sancţiuni ar putea viza circa 30 de persoane şi entităţi din Belarus, printre care ministrul de externe al acestei ţări şi compania aeriană Belavia.
În Germania se discută acum și posibilitatea ca alte companii aeriene, care transportă migranți ilegali spre Belarus, să fie sancționate, cum ar fi cele ale Turciei și Emiratelor Arabe Unite.
Sute de migranți ilegali așteaptă sub cerul liber, în Belarus, o șansă că intre în Polonia de unde mulți vor să plece mai departe, în Germania. Bealrus, regiunea Grodno, 10 noiembrie 2021.
Între 3.000 şi 4.000 de migranţi, mai ales kurzi din Orientul Mijlociu, sunt masaţi de mai multe zile într-o zonă de pădure la frontiera estică a Uniunii Europene, în faţa unui important dispozitiv de securitate polonez destinat să-i oprească.
Un soldat polonez instalează o barieră de sârmă ghimpată la granița cu Belarus, în apropiere de punctul de graniță Kuznica, 9 noiembrie 2021.
Tot miercuri, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut Poloniei să „acţioneze cu rapiditate şi hotărâre'' în criza migraţiei de la frontiera belaruso-poloneză, unde, spune el, are loc ''un atac hibrid, brutal, violent şi josnic''.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a subliniat la rândul său că nu este vorba „de o criză migratorie, ci de o criză politică declanşată cu scopul dinadins de a destabiliza situaţia în Uniunea Europeană''.
Comisia Europeană, pe de altă partea a avertizat că fondurile Uniunii Europene pot fi folosite pentru finanțarea infrastructurii frontaliere, însă nu pentru ridicarea de garduri de sârmă ghimpată.
Activiștii pentru drepturile omului avertizează că este inuman ca migranții să fie folosiți ca ostateci politici, indiferent de cine, și critică guvernul de la Varșovia pentru condițiile crunte în care sunt ținuți străinii și pentru că nu permite accesul organizațiilor umanitare în zona de criză.
Printre migranții blocați la granița dintre Belarus și Polonia sunt și mulți copii. Belarus, regiunea Grodno, 10 noiembrie 2021.
Polonia s-a numărat, altături de Ungaria și Cehia, printre țările din UE care au refuzat cel mai vehement să împartă povara marelui val de migranți din 2018, estimat la un milion de oameni, absorbit în cea mai mare parte de Germania.
Miercuri, cancelarul german la capăt de mandat Angela Merkel a cerut președintelui rus Vladimir Putin, principalul aliat al Minskului, să pună umărul la rezolvarea crizei de la granița polono-belarusă.
Dacă vreți să știți mai multe despre zona din care vin acum migranții, citiți blogul Sabinei Fati: