Schița de 18 pagini văzută de RFE/RL (Europa Liberă) prevede alocarea în acest scop a unei sume de 800 de miliarde de dolari până în 2040, dar primele 500 de miliarde ar trebui mobilizate imediat pentru lucrări de reconstrucție în primul deceniu de după război.
Ar urma să contribuie UE, SUA și instituții financiare internaționale, inclusiv Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, suma totală fiind împărțită în trei categorii largi.
Despăgubirile pentru victime ar urma să fie tratate separat, printr-un mecanism în care ar fi folosite activele rusești înghețate în Occident.
La o reuniune informală a țărilor UE săptămâna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că planul se referă la „modul în care putem stimula prosperitatea Ucrainei în momentul în care vom ajunge la un armistițiu pașnic”.
„Vorbim despre un document unic care reprezintă viziunea colectivă a ucrainenilor, americanilor și europenilor pentru viitorul postbelic al Ucrainei”, a spus Von der Leyen.
Suma de 800 de miliarde de dolari răspunde „dorinței” Ucrainei „de a identifica noi oportunități de investiții care să permită economiei să crească și să se dezvolte, să își dubleze PIB-ul, să își mărească productivitatea și să îmbunătățească semnificativ calitatea vieții ucrainenilor”, se spune în document.
Ursula von der Leyen, vorbind la Bruxelles pe 14 ianuarie, după ce UE a aprobat un pachet de ajutoare pentru Ucraina, pentru perioada 2026–2027
Termeni și condiții pentru Ucraina
Realizarea planului depinde de încheierea războiului. Însă există și alte condiții.
Ucraina trebuie să facă progrese rapide cu reformele pentru aderarea la UE. Planul menționează că țările Europei Centrale și de Est care au aderat în 2004 și 2007 aproape că și-au triplat mărimea economiilor în urma aderării, așa încât același model ar trebui repetat și în cazul Ucrainei.
Dar și UE ar trebui să rezolve o problemă în calea aderării Ucrainei, care speră să adere înainte de 2030 - problema Ungariei. Guvernul de la Budapesta, Viktor Orban, blochează de doi ani deschiderea negocierilor de aderare, pe motiv că Ucraina ar discrimina minoritatea maghiară de pe teritoriul său. Premierul Viktor Orbán aflat acum în campanie electorală înaintea alegerilor parlamentare maghiare din luna aprilie tocmai a declarat că niciun parlament ungar nu va fi gata să ratifice aderarea Ucrainei la UE „nici într-o sută de ani”.
Schița pentru bunăstarea Ucrainei prevede și alte condiții, între care restabilirea accesului țării la piețele financiare. Acest lucru presupune faptul că băncile ucrainene sunt lăsate să se concentreze din nou „pe creditarea întreprinderilor mici și mijlocii, stimulând astfel crearea de locuri de muncă și economia în ansamblu”.
De asemenea, Ucraina trebuie „să-și restabilească poziția în comunitatea globală a investitorilor”, ceea ce include consolidarea independenței justiției și garantarea drepturilor de proprietate.
Premierul ungar, Viktor Orban, la o conferință de presă pentru media internațională, la Budapesta, pe 5 ianuarie
Sursele celor 800 de miliarde
Există deja unele angajamente concrete de finanțare. Comisia Europeană a propus alocarea a 116 miliarde de dolari pentru Ucraina în următorul buget multianual al UE, care ar urma să înceapă în 2028 și să se încheie în 2034.
Însă toate statele membre trebuie să cadă de acord. Negocierile asupra bugetului european pot dura până la un an și jumătate și nu este clar dacă suma va rămâne aceeași, în condițiile în care multe țări membre doresc, în general, ca bugetul UE să scadă.
Nu există încă o promisiune clară privind contribuția SUA. Documentul menționează doar că „Statele Unite vor depune eforturi pentru a atrage capital suplimentar semnificativ”, public și privat, pentru a fi investit în Ucraina.
Autorii mai speculează că revenirea în țară, în primii doi ani de la încheierea războiului, a 2,1 milioane de refugiați ar duce la o creștere a productivității de 5% și la o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor.
Documentul precizează și că sunt așteptate fluxuri suplimentare de bani publici sub formă de „împrumuturi concesionale acordate de instituții financiare internaționale, alte granturi și fonduri filantropice”, iar Ucraina „ar putea lua în considerare vânzarea drepturilor asupra resurselor minerale ca un alt mijloc de atragere a capitalului privat”, așa cum este prevăzut de acordul Fondului de investiții pentru reconstrucție încheiate de Ucraina cu Statele Unite anul trecut.
Ministrul american de finanțe, Scott Bessent, și fosta prim-viceprim-ministră ucraineană, Iulia Sviridenko, (acum prim-ministră) arătând acordul privind mineralele semnat de ei la Washington, pe 30 aprilie 2025
Investiții în viitor
Dar așa cum arată ea acum, schița nu conține cifre concrete. În anexa ei, se spune că „sectorul mineral al Ucrainei oferă oportunități substanțiale de investiții”, dar că există în continuare „provocări”, inclusiv faptul că, pentru extragerea litiului, este nevoie de actualizarea datelor despre starea zăcămintelor ucrainene, de pregătiri îndelungi și de alinierea la standardele de mediu.
Dincolo de sectorul mineral, schița UE și SUA identifică printre domeniile pentru investiții cele peste 3.000 de întreprinderi de stat ale Ucrainei, care ar putea fi privatizate. În document se spune că un asemenea pas este „necesar pentru a deschide sectoare-cheie ale economiei către investiții private, pentru a elimina ineficiențele și a permite inovarea și investițiile”.
În domeniul infrastructurii, este prevăzută reconstrucția a peste 25 000 de kilometri de drumuri, precum și modernizarea portului Ciornomorsk, la sud-vest de Odesa.
În sectorul energetic, schița sugerează construirea a șase noi reactoare nucleare la Hmelnițki și Rivne.
Textul mai arată că „Statele Unite, și posibil companii americane, vor căuta să colaboreze cu Ucraina prin co-investiții pentru a restaura, dezvolta, moderniza și opera infrastructura de gaze a Ucrainei, care include rețeaua de conducte și facilitățile de depozitare”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te