Reuniți luni la Bruxelles împreună cu omologul britanic Boris Johnson, miniștrii de externe ai UE au cerut Rusiei să răspundă tuturor întrebărilor în legătură cu folosirea unui agent neurotoxic împotriva fostului spion rus Serghei Skripal și a fiicei sale și au condamnat atacul care a avut loc săptămâna trecută în oraşul britanic Salisbury.
Ministrul de externe britanic Boris Johnson a obținut un comunicat unanim de la colegii săi, cu toate că diplomații au lăsat de înțeles că nu există o perspectivă imediată asupra unor noi sancțiuni economice asupra Rusiei.
„Refuzul rus de a-și accepta implicarea este din ce în ce mai absurd”, a spus Boris Johnson.
Comunicatul comun spune:
„Uniunea Europeană condamnă vehement atacul împotriva lui Serghei şi Iulia Skripal, în Salisbury, Marea Britanie, pe 4 martie 2018, şi în urma căruia a fost afectat şi un ofiţer de poliţie. Vieţile a mai multor cetăţeni au fost ameninţate de acest act ilegal. Uniunea Europeană ia în serios evaluările guvernului britanic, care arată că Federaţia Rusă ar putea fi responsabilă”, a arătat un comunicat al miniştrilor de externe din UE.
Your browser doesn’t support HTML5
Boris Johnson: Rușii nu mai duc pe nimeni de nas
„Uniunea Europeană este şocată de folosirea agentului neurotoxic de uz militar, un tip dezvoltat de Rusia, pentru prima dată pe teritoriu european în ultimii 70 de ani. Utilizarea armelor chimice de orice individ, sub orice circumstanţă, este complet inacceptabilă şi constituie o ameninţare de securitate la adresa tuturor. Orice utilizare reprezintă o încălcare a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice, o încălcare a dreptului internaţional şi o subminare a ordinii bazate pe reguli internaţionale. UE salută angajamentul Marii Britanii de a lucra cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice pentru această investigaţie. Uniunea cere Rusiei să răspundă imediat întrebărilor Marii Britanii şi ale comunităţii internaţionale, precum şi dezvăluirea imediată a programului Noviciok”, a mai arătat comunicatul.
În cadrul comunicatului, miniștrii de externe ai UE şi-au reafirmat solidaritatea faţă de Marea Britanie şi faţă de eforturile acesteia de „a îi trage la răspundere pe cei responsabili de astfel de infracţiuni”.
Deja miercuri, 14 martie, Marea Britanie, Franța, SUA și Germania își făcuseră cunoscută poziția comună de „condamnare vehementă” a atacului cu agent neurotoxic ca fiind „un asalt asupra suveranității Marii Britanii”, afirmând atunci că este „foarte probabil ca Rusia să fie în spatele acestui atac.” Theresa May, Donald Trump, Angela Merkel și Emmanuel Macron au spus că utilizarea agentului noviciok „constituie prima utilizare ofensivă a unui agent neurotoxic de luptă în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial”. „O asemenea utilizare de către un stat este o violare clară a Convenției privind armele chimice și o încălcare a dreptului international” și aceasta „amenință securitatea noastră a tuturor”.
În privința alegerilor prezidențiale din Rusia de duminică, puține capitale s-au grăbit să îl felicite pe Putin. Heiko Maas, ministrul de externe al Germaniei, a spus că Rusia va rămâne un partener dificil pentru Europa.
„Rezultatul alegerilor din Rusia a fost la fel de nesurprinzător precum circumstanţele în care s-a desfăşurat scrutinul. Din câte am văzut, nu putem spune că a fost o competiţie politică corectă. Rusia va rămâne un partener dificil. Cu toate acestea, vom avea nevoie de Rusia pentru a soluţiona marile conflicte internaţionale, aşa că vrem să păstrăm dialogul”, a declarat Maas.
Franța a anunțat încă de duminică că nu recunoaşte desfăşurarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, la patru ani după anexarea „ilegală" a peninsulei ucrainene de către Moscova.
„Franţa nu recunoaşte organizarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea astăzi, duminică", a declarat într-un comunicat Ministerul Afacerilor Externe.
„La patru ani de la anexarea ilegală a Republicii autonome Crimeea şi Sevastopolului, Franţa rămâne ferm ataşată restabilirii depline a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Punerea în discuţie prin forţă este contrară dreptului internaţional, inclusiv angajamentelor asumate de Federaţia Rusă", subliniază ministerul.
De asemenea, pe 15 martie, la inaugurarea târgului de carte anual, Salon du livre, din Paris, unde Rusia era anul acesta invitatul de onoare, președintele Macron care a deschis Salonul, nu a vizitat standul rusesc.
În sfârșit, până și Angela Merkel, tradițional mai apropiată de Putin, l-a felicitat pentru realegere doar prin purtătorul ei de cuvânt, ocazie de a-i reaminti dezacordurile serioase care există între cele două țări, mai ales în problema Ucrainei și peninsulei Crimeea.