Odată decisă plecarea Angelei Merkel, s-ar spune că o mască a căzut de pe diplomația germană, afectând poziția întregii Uniuni Europene față de țările partenere, în special cele din Balcani.
Franța și Olanda erau cunoscute de cel puțin doi ani ca opunându-se extinderii UE in Balcanii de Vest, mai ales după ce Macron a blocat în mod formal procesul extinderii UE. Iată însă că acum și Germania se arată nemulțumită de regimul vizelor, considerat mult prea liberal, Berlinul alăturându-se acelor țări occidentale din UE care se plâng că cetățeni din Balcanii de Vest, dar și din Republica Moldova, Ucraina și Georgia, se folosesc de liberalizarea vizelor pentru UE ca să stea și să muncească ilegal.
### Vezi și... ### În ce condiții poate reveni diaspora acasă?
Sau, cum se mai subliniază, mulți profită de viză ca să introducă cereri de azil, deși nu au nici o șansă de succes, ba chiar prin asta îngreunează procesul atribuirii azilului migranților din țări ai căror cetățeni ar avea într-adevăr dreptul să-l ceară. Este ceea ce reiese dintr-un recent document al grupului care analizează așa-numitul „Mecanism de suprimare a liberalizării vizelor”, creat cu numai trei ani în urmă, tocmai pentru a da Uniunii Europene posibilitatea, teoretică, de a pune capăt abuzurilor sau de a obliga țările din afara UE care se bucură de acest regim preferențial să-și reprimească rapid și nebirocratic cetățenii expulzați din spațiul comunitar.
Documentul, datat din 27 septembrie, a fost obținut de site-ul EUObserver și reprezintă răspunsul delegațiilor unor țări membre la analiza din luna august făcută de Comisia Europeană cu privire la modul în care funcționează liberalizarea regimului vizelor și noul mecanism de suspendare a acestui privilegiu.
Germania mai ales se plânge de creșterea abuzurilor comise de cetățenii din Georgia, Republica Moldova și Ucraina. În ceea ce-i privește pe moldoveni, este vorba în primul rând de creșterea numărului de persoane care „rămân ilegal”. Același lucru este remarcat însă și în ce-i privește pe ucraineni și albanezi.
Tot Germania se plânge de o creștere cu 429% între iunie și august 2019 și iunie până în august 2021, a numărului de moldoveni care au cerut azil fără nici o șansă de a-l primi. În aceste condiții, delegația germană recomandă ca pentru toate țările vizate să se ia în considerare „declanșarea mecanismului de suspendare a vizelor” dacă nu se înregistrează o îmbunătățire considerabilă.
### Vezi și... ### La Bruxelles, prim-ministra Natalia Gavrilița a primit asigurări de sprijin pentru reforme
Italia a făcut comentarii similare referitoare la Republica Moldova, observând că rețelele de trafic de persoane care operează prin „țările vecine” abuzează de călătoriile fără viză. Și Italia a menționat posibilitatea abolirii libertății de călătorie, dacă nu se înregistrează „ un progres suficient”.
Cehia s-a plâns de asemenea de numărul ridicat de cereri nefondate de azil din partea cetățenilor din Moldova, Ucraina si Georgia anul trecut, iar Belgia a descris numărul cererilor nefondate de azil din Moldova în 2021 drept „o creștere alarmantă”.
„Avem, de asemenea, cifre relativ mari pentru Macedonia de Nord, dar s-ar putea să fie un fenomen sezonier” se precizează în documentul citat de EUOberserver.
Rikard Jozwiak, corespondentul Europei Libere pe probleme europene remarcă: „Este o mișcare tactică din partea unor țări membre care trebuie să joace dur în fața publicului de acasă. Dar este, de asemenea, un mesaj adresat guvernelor din diferite țări terțe să facă ceva în legătură cu această problemă. Reacția de la Chișinău, Kiev și Tbilisi va fi urmărită cu atenție acum.
Trebuie știut că din prima zi de liberalizare a regimului de vize au existat plângeri din partea multor țări, inclusiv Franța, Germania, Olanda, Italia și Suedia, cu privire la unele persoane care veneau din afara UE, folosind mecanismul de liberalizare a vizelor pentru activități infracționale. Adesea, problema este discutată în întâlniri bilaterale, dar a o face într-un document adresat Comisiei Europene declanșează un efect suplimentar. Cu toate acestea, foarte puțini sunt cei care doresc să se ajungă la suspendarea liberalizării vizelor, deoarece reprezintă una dintre puținele povești de succes adevărate pentru UE, atât în Balcanii de Vest, cât și în țările Parteneriatului Estic. Regimul liberalizat este bun pentru economie și este bun pentru contactele interumane.
Mai mult, suspendarea lui ar fi un cadou neașteptat făcut Rusiei, care oricum încearcă să-și mărească influența în Balcanii de Vest și în țările din Parteneriatul estic, pe care ea oricum le consideră ca fiind „vecinătatea apropiată”.
Toate capitalele știu acest lucru și, prin urmare, sunt în cele din urmă reticente să declanșeze mecanismul suspendării vizelor. Pentru că odată declanșat, este greu de dat înapoi”.
Oficialii UE, relatează corespondentul Europei Libere, Rikard Jozwiak, vor discuta acum problema în grupul de lucru pentru vize din 13 octombrie. „Cred că vom auzi multe plângeri, dar fără o consecință practică. Cel puțin pentru moment.
Nu trebuie însă subestimat ciclul etern al alegerilor europene, mai ales alegerile prezidențiale franceze din primăvara viitoare. Toată politica, chiar și politica de vize, este la urma urmei locală ”.
În principiu, mecanismul de suspendare a dreptului la liberă circulație pentru cetățenii țărilor din afara UE poate fi activat după ce se înregistrează o creștere cu peste 50% a șederilor ilegale sau a solicitanților de azil cu rate scăzute de recunoaștere. Țările care refuză să-și ia înapoi cetățenii pot fi de asemenea penalizate cu anularea acestui privilegiu.
Este de altfel ceea ce Franța face unilateral, începând de săptămâna aceasta cu țările din Maghreb – Algeria, Maroc și Tunisia – care sunt foarte reticente, sau refuză pur și simplu să-și ia înapoi cetățenii expulzați din Franța, moriv pentru care Paris a anunțat că de acum înainte numărul vizelor pentru aceste trei țări va fi redus la jumătate.
Cetățenii din Muntenegru, Serbia și Macedonia de Nord se bucură de libertatea de a călători în UE fără viză timp de până la 90 de zile din decembrie 2009. Lor le-au urmat cetățenii din Albania și Bosnia-Herțegovina în 2010, Moldova în 2014 și Georgia și Ucraina în 2017.