Cristian Unteanu a consultat documente din arhivele secrete americane și sovietice, desecretizate între timp, și scrie pe blogurile Adevărul despre ce au înțeles liderii ruși, de la Gorbaciov la Putin, din „promisiunile” care le-ar fi fost făcute de americani în negocierile de la Malta, din 89.
Your browser doesn’t support HTML5
Ultimul lucru dorit de la Sofia la Tallinn, o Ucraină împânzită de armata rusă (Sorin Barariu.republica.ro)
Acum, Rusia tinde să pună condiții Occidentului ca să renunțe la atacarea Ucrainei – au fost transmise de la Kremlin două documente de poziție în acest sens. Unteanu compară și constată că Rusia n-a înțeles ce i s-a promis sau, mai bine zis, nu dorește să înțeleagă. Evident, punctul fierbinte este extinderea NATO spre Est. Liderul rus a spus încă din 2007, în reuniuni internaționale, că i s-a promis ferm un NATO care să nu treacă mai departe de Germania. Acestei interpretări, pe care Putin și-o susține citându-l pe Manfred Worner, Secretarul General al NATO în 1999, Unteanu îi contrapune precizările fostului premier britanic John Major: „John Major i-a spus lui Gorbaciov că «Eu cred că gândirea dvs despre rolul NATO în situaţia actuală reprezintă rezultatul unei neînţelegeri...Nu vorbim despre întârirea NATO. Vorbim despre coordonarea eforturilor în privinţa a ceea ce se întâmplă deja în Europa şi Uniunea Europei Occidentale care se crede că va permite tuturor membrilor Comunităţii Europene să contribuie la întărirea securităţii noastre»". „Acesta este mesajul real care a fost transmis ruşilor, cărora (...) mentalitatea de mare putere nu le-a permis să analizeze sensul profund al celor spuse”, scrie Unteanu.
Pe platforma republica.ro, Sorin Barariu extrage un detaliu foarte semnificativ din discuțiile purtate săptămâna trecută de președintele american Joe Biden cu liderii a nouă țări din estul Europei despre situația din Ucraina : Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria simt nesiguranță față de Rusia și „ultimul lucru pe care și-l doresc acești est europeni, de la Sofia la Tallinn, este o Ucraină împânzită de armata rusă”. Starea de spirit are însă și un revers pozitiv ușor cuantificabil: „La trei decenii de la dispariția Uniunii Sovietice, cele nouă state foste comuniste au în prezent un PIB cumulat mai mare decât al metropolei imperiale : 1.564 miliarde dolari, în timp ce Rusia are un PIB de 1.483 de miliarde. Acest lucru este remarcabil, având în vedere că în momentul prăbușirii URSS, aceasta avea o economie dublă față de a statelor satelit”. Cu alte cuvinte, „Din punct de vedere economic, Rusia este acum mai mică nu doar față de SUA sau Europa de Vest, pe care nu le-a ajuns niciodată din urmă URSS, ci și față de foștii săi sateliți”.
E vremea Crăciunului și, ca în fiecare an, mulți români care muncesc în străinătate se întorc în țară pentru câteva zile. Cozile din vămi sunt enorme, reglementările legate de pandemia de COVID se tot schimbă. Liderul USR Dacian Cioloș susține că, din discuții purtate cu reprezentanți ai Bruxelles-ului, aceste neplăceri au o cauză pe cât de simplă pe atât de problematică : nedesființarea (încă) a Secției Speciale de investigare a magistraților – cerință expresă a Comisiei europene și angajament care figurează în Planul Național de Redresare și Reziliență. Practic, se stă la cozi umilitoare pentru că România nu este în Schengen, iar acest lucru, spune Cioloș, citat de G4Media, s-ar putea corecta rapid. Legea privind Secția Specială mai are nevoie de votul unei singure camere a Parlamentului, iar România ar putea intra în spațiul Schengen odată cu Croația, adică de la începutul anului viitor.