Un atac cu rachete din primele ore ale zilei a lovit o zonă rezidențială din Ganja, al doilea oraș ca mărime din Azerbaidjan, ucigând 13 persoane și rănind alte peste 50, a anunțat Ministerul Situațiilor de Urgență de la Baku. Locuințele a cel puțin 20 de familii au fost afectate.
Într-o adresă televizată, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a denunțat atacul ca fiind o crimă de război și a avertizat conducerea Armeniei că poartă răspunderea pentru aceasta.
„Azerbaidjanul își va da răspunsul și îl va face exclusiv pe câmpul de luptă", a spus Aliev.
În același timp, un alt atac cu rachetă a lovit orașul Mingacevir, unde se află un mare baraj, informează serviciul azer al postului nostru de radio. Nu se știe nimic despre pagubele înregistrate în urma acestui atac.
Luptele au loc după ce un accord de încetare a focului, mediat de Moscova, nu a fost respectat, iar fiecare parte dă vina pe cealaltă pentru încălcarea lui.
Baku și Erevan au revendicat, fiecare, câștiguri grele în luptele din și în jurul regiunii separatiste care este majoritar populată de armeni. Populația din Nagorno-Karabah este estimată la 150.000 de locuitori.
Există temeri că conflictul vechi de decenii ar putea cuprinde regiunea într-o conflagrație care să implice Turcia și Rusia - cele două țări susțin fiecare o parte aflată în conflict.
Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, la 15 octombrie, într-un interviu cu un post de radio din Atlanta, a avertizat voalat Turcia despre pericolul reprezentat de implicarea sa activă în conflictul dintre azeri și armeni.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
„Avem acum Turcia care a intervenit și a furnizat resurse Azerbaidjanului, crescând riscul, crescând violențele în acest conflict istoric”, a declarat în interviu Mike Pompeo.
Secretarul de stat american a cerut „negocieri și discuții pașnice ... și cu siguranță nu ... terțe părți” care vin să sporească puterea uneia sau alteia dintre părți într-o situație caracterizată de Mike Pompeo drept „un butoi de pulbere” în regiune.
Armenia a acuzat Turcia că a încurajat Azerbaidjanul să încerce să resolve militar o problema ce nu a putut fi rezolvată în ani de negocieri internaționale.
Artsrun Hovhannisian, secretarul de presă al Ministerului armean al Apărării, a declarat vineri că forțele azere au bombardat Nagorno-Karabah din nord „cu totală ignorare pentru armistițiul umanitar”.
Ministerul Apărării din Azerbaidjan a declarat că o retragere a forțelor etnice armene în teritoriu a lăsat trupele Baku cu un avantaj de-a lungul Liniei de Contact care separă părțile în conflict.
Nagorno-Karabah este recunoscut la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar este în mare parte populat de etnici armeni care sunt susținuți de Erevan.
Conducerea de facto a teritoriului a raportat încă 29 de decese vineri, iar numărul celor uciși în urma violențelor a ajuns la 633.
Guvernul azer nu anunță cifrele privind victimele militare, dar înainte de atacul cu rachete asupra Ganja a spus că 47 de civili au murit.