Președintele Igor Dodon a criticat guvernarea și Curtea Constituțională pentru decizia de marți de a-l înlătura și mai mult din procesul de numire a miniștrilor, spunând că echivalează cu „uzurparea puterii în stat”. Reacția lui a survenit imediat după ce Curtea Constituțională a decis în urma unei sesizări din partea Executivului că șeful statului nu poate bloca înlocuirea membrilor Cabinetului de miniștri și că ultimul cuvânt aparține premierului. Decizia de marți a instanței urmează refuzului lui Igor Dodon să accepte propunerea lui Pavel Filip de a-l numi pe Eugen Sturza în funcția de ministru al apărării, pe motiv că acesta nu ar avea experiență. Fostul presedinte al CC, Alexandru Tănase explică ce urmează după verdictul Curții Constituționale.
Your browser doesn’t support HTML5
Un interviu cu Alexandru Tănase
Europa Liberă: Curtea Constituțională a spus tranșant că președintele țării a încălcat Constituția și că poate fi suspendat din funcție?
Alexandru Tănase: „Da, este adevărat. La paragraful 84 din hotărâre, Curtea reține explicit că „refuzul deliberat al președintelui țării de a-și îndeplini obligațiile constituționale de numire a propunerii repetate a prim-ministrului constituie o încălcare gravă a obligațiilor sale constituționale și a jurământului, circumstanțe ce justifică inițierea de către Parlament a procedurii de suspendare a președintelui, în conformitate cu articolul 89 din Constituție”. Am citat chiar din textul hotărârii. Mai mult ca atât, un detaliu care a scăpat atenției opiniei publice, vreau să-l menționez: în paragraful 66 al hotărârii, Curtea a decis să prezinte Parlamentului o adresă pentru a obliga Parlamentul să instituie răspunderea, inclusiv penală, pentru neexecutarea hotărârilor Curții Constituționale. Ceea ce înseamnă că Parlamentul este obligat să modifice Codul penal și să instituie sancțiuni de ordin penal pentru nerespectarea hotărârilor Curții. Prin urmare, dacă și după o asemenea modificare a Codului penal, președintele Dodon sau oricare altă autoritate a statului va refuza să execute o hotărâre a Curții Constituționale, Procuratura va fi obligată să intenteze un dosar penal.”
Europa Liberă: Iar reacția lui Igor Dodon a fost că Înalta Curte poate interpreta Legea fundamentală, dar nu poate institui noi norme constituționale?
Alexandru Tănase: „Nu este adevărat. Domnul Dodon trișează în cazul de față. Sunt absolut convins că Domnia sa cunoaște că textul hotărârii Curții Constituționale este un text constituțional. Acest lucru îl cunoaște orice student de la anul I care a absolvit cel puțin inițierea în… a parcurs introducerea în dreptul constituțional. Toate textele hotărârilor Curții Constituționale, într-un fel sau altul, dezvoltă norma constituțională, dar ele toate au valoare constituțională. Domnul Dodon a ajuns președintele Republicii Moldova participând într-un scrutin electoral care a avut loc doar datorită interpretărilor efectuate de Curtea Constituțională. Prin urmare, este inadmisibil de a admite măcar ideea că un funcționar, un demnitar sau o instituție a statului poate alege ce hotărâre a Curții îi este convenabilă și să o respecte sau ce hotărâre a Curții nu îi este convenabilă și să nu o respecte. Este un principiu fundamental în toate regimurile democratice. Hotărârile Curților Constituționale sunt parte a textului Constituției.”
Europa Liberă: Și tot șeful statului a vorbit despre uzurparea puterii și i-a atenționat pe cei pe care-i crede el uzurpatori că vor răspunde de înaltă trădare. Ce înseamnă acest lucru, ce mesaj transmite și cui îl transmite?
Alexandru Tănase: „Și în acest caz sunt forțat de circumstanțe să fac referire la un student de anul I de la Facultatea de drept; orice student cunoaște că constituționalismul este perfecțiunea statului de drept. Prin urmare, este o afirmație absolut lipsită de logică și total lipsită de sens când spui că o Curte Constituțională a uzurpat puterea în stat. Așa ceva nu este posibil. Curtea Constituțională, prin hotărârea pe care a dat-o ieri, din punctul meu de vedere, a dezlegat o criză care a fost creată deliberat de către dl Dodon și anturajul său. Știau exact că Constituția nu le permite, nu-i permite președintelui să decidă asupra ministrului, știa exact că de fapt este o codecizie între Guvern și președinte, la fel ca și în cazul ambasadorilor, la fel ca și în cazul, bine, judecătorilor, în cazul acesta e CSM președinte, dar oricum președintele are un rol secundar în acest proces. Curtea Constituțională a făcut un pas în întâmpinarea președintelui în ianuarie 2017, când a adoptat Hotărârea nr. 2 și când, totuși, i-a dat voie președintelui o dată să respingă o propunere, dar a doua oară președintele este obligat să se conformeze. Domnul Dodon a cunoscut foarte bine aceste detalii și apariția sa în conferința de presă de ieri altfel decât ipocrizie nu o poți numi, chiar dacă mima o anumită revoltă, era absolut clar că hotărârea care a fost dată era una previzibilă sută la sută în administrația prezidențială.”
Europa Liberă: Am auzit și voci care spuneau că Dodon ar trebui să mulțumească Curții Constituționale pentru această decizie, fiindcă așa se poate autosuspenda de câte ori nu vrea să facă ce decide Guvernul și merge, cum se zice, curat ca lacrima în campania electorală în care formal sigur că nu are ce căuta, că nu mai e lider de partid.
Alexandru Tănase: „Nu cred că Dodon se bucura, cred că el nu se bucură. Fiind un tip, așa cum îl cunoaștem noi, destul de avid de putere și care nu pune absolut niciun preț pe regulile jocului democratic, presupun că această decizie nu i-a picat tocmai bine, dar nu exclud că, în anumite situații când va dori să se eschiveze de anumite decizii pe care trebuie să le adopte, el ar putea bloca intenționat sistemul pentru a transmite competența altor autorități, ca să rămână Domnia sa curat ca lacrima. Dar și în acest sens vreau să menționez un detaliu – hotărârea Curții Constituționale care a fost dată ieri este o hotărâre dată pentru situații in extremis, nu este un instrument uzual la care se poate recurge, deoarece anume Curtea Constituțională este autoritatea care poate, este unica autoritate în drept care poate emite un aviz ce constată circumstanțele vacanței funcției. Noi încă nu avem un asemenea aviz, de altfel domnul Dodon, dacă ar fi o persoană rezonabilă, pentru a evita un blocaj și a-și manifesta atașamentul față de Constituție, are timp să semneze decretul și să numească în funcția de ministru al Apărării persoana propusă de către domnul prim-ministru, astfel Curtea nu va mai fi nevoită să decidă asupra suspendării sale.”
Europa Liberă: Dar el a spus că nu recunoaște ministrul Apărării în persoana domnului Sturza și a mai continuat, spunând că legitimitatea lui e nulă, e zero?
Alexandru Tănase: „Bine, în termeni juridici nu putem folosi noțiunea de „legitimitate”, vorbim de legalitate. Legitimitatea este un termen mai mult…”
Europa Liberă: Eu l-am citat pe domnul Dodon.
Alexandru Tănase: „Așa a spus el. Eu am văzut, absolut corect l-ați citat și de fapt replica i-o dau Domniei sale, dar până la urmă domnul Dodon nu respectă pe nimeni, în afară de Vladimir Putin. Este unica autoritate căreia i se adresează închinându-se puțin, aplicându-se și cu mult respect; în rest, are abordări mitocănești. Chiar ieri am remarcat câtă impertinență a manifestat atacându-l pe președintele Comisiei de la Veneția și cum s-a referit la secretarul general al Consiliului Europei în termeni absolut batjocoritori. Prin urmare, nu mă miră…”
Europa Liberă: Reproșul lui a fost că domnul Buquicchio și alți înalți demnitari vorbesc despre un stat de drept, iar în opinia domnului Dodon, Republica Moldova e un stat capturat, de asta și vorbește și despre uzurparea puterii în stat.
Alexandru Tănase: „Domnul Dodon este președintele Republicii Moldova. Dacă Republica Moldova este un stat capturat, păi, unul din principalii capturatori este și Domnia sa. Este cel puțin ridicol să fii șeful statului, să votezi în Parlament proiecte fundamentale cu majoritatea parlamentară și mai apoi să încerci să revii la ideea statului capturat. Atunci când era în stradă, atunci argumentul acesta putea fi auzit de cineva, dar acum sună cel puțin hilar, dacă nu neserios. Mai mult ca atât, poate ar fi bine ca domnul Dodon să știe că secretarul general al Consiliului Europei, dl Jagland, nu este șeful președintelui Comisiei de la Veneția, domnul Buquicchio. Și în general tratamentul acesta pe care îl aplică el față de propriii cetățeni, așa ca o relație dintre un președinte de colhoz și colhoznici cărora le dă șuturi în fund și-i învață mereu ce să facă, nu este inerent și caracteristic unui șef de stat într-un regim democratic.”
Europa Liberă: Domnule Tănase, explicați-ne, totuși, de câte ori poate fi președintele suspendat temporar?
Alexandru Tănase: „În primul rând, vreau să fac o precizare. Eu am citit foarte atent ieri-seară această hotărâre, ca să înțeleg și eu exact ce înseamnă aplicarea în timp a acestei suspendări. Am văzut anumite comentarii care vorbeau absolut eronat că este posibilă suspendarea președintelui pe o zi, pe două, pe trei. Președintele nu se suspendă pentru anumite perioade de timp. El se suspendă pentru o anumită acțiune. În cazul de față…”
Europa Liberă: Dar acțiunea durează în timp?
Alexandru Tănase: „Acțiunea poate dura cinci minute, o zi, dar nu contează. Curtea nu va permite preluarea și altor obligații, atribuții ale președintelui, exclusiv această atribuție. În rest, toate rămân intacte și nu pot fi exercitate. Cel puțin, avizul Curții Constituționale, care ar urma să constate circumstanțele care justifică interimatul se va focusa exclusiv, așa spune hotărârea de ieri, exclusiv pe acel conflict constituțional care apare între președinte și Guvern. Asta ar însemna că nu va fi posibil ca interimatul să vizeze și alte acțiuni, alte domenii de competență a președintelui, decât cel care stă la baza conflictului și cel care va fi constatat în avizul Curții Constituționale. Un detaliu foarte important. Nu va fi posibilă suspendarea președintelui pentru zece zile, dar în aceste zece zile cel care îl succede în ordinea constituțională ierarhică să semneze decrete de decorare cu distincții de stat, să numească ambasadori, să desemneze judecători, așa ceva nu va fi posibil. Acțiunile și mandatul celui care va asigura interimatul vor fi clar stabilite în aviz. Mai mult ca atât, vor fi circumscrise și limitate exclusiv la elementul care a generat conflictul. Haideți să modelăm situația cu ministrul Apărării, să admitem că Guvernul va veni, că așa este procedura logică, Guvernul va veni după un aviz la Curte, Curtea în cazul în care va constata că este încălcarea Constituției și se justifică declararea incapacității temporare a președintelui de exercitare a atribuțiilor sale, primul ministru, pardon, președintele Parlamentului, care vine în ordinea ierarhiei constituționale, va avea dreptul exclusiv doar să semneze acest decret. Nu va putea prelua nicio altă atribuție a șefului statului.”
Europa Liberă: Dar acum, dacă Guvernul a propus de două ori candidatura domnului Sturza la funcția de ministru al Apărării, acum ar trebui să mai facă o tentativă sau de acum e la discreția guvernării să-l învestească în funcție?
Alexandru Tănase: „Nu, acum există două scenarii pe care le văd eu, cel puțin. Nu știu care va fi. Primul scenariu este totuși că președintele Dodon va semna decretul și atunci criza se consideră a fi dezlegată. Al doilea scenariu este: în cazul în care președintele Dodon nu semnează decretul, Guvernul solicită un aviz de la Curte pentru constatarea imposibilității temporare a președintelui de a-și exercita atribuțiile, Curtea ar urma să vină cu un aviz, după care președintele Parlamentului ar urma să semneze decretul de numire în funcția de ministru al Apărării a persoanei care va fi propusă de premier. Și în felul acesta se încheie criza pe acest subiect, dar nu va putea în niciun caz președintele Parlamentului sau, după caz, premierul să preia și alte atribuții ale președintele republicii.”
Europa Liberă: Domnule Tănase, Dvs. ați lansat ideea că în prezent ar fi suficiente premise pentru a iniția procedura de demitere a președintelui, lucru care va depinde de acțiunile de mai departe ale legiuitorilor și domnul Dodon s-a întrebat ieri de ce guvernarea nu propune un referendum, de ce să nu fie suspendat din funcție și anunțată organizarea unui plebiscit?
Alexandru Tănase: „Probabil, cel mai bine ar fi să adresați această întrebare celor care dețin puterea în stat. Eu când am discutat cu Dvs. și am formulat această întrebare sau această ipoteză că există suficiente premise pentru a iniția impeachmentul m-am referit la dimensiunea legală. Or, în Parlament deciziile se iau nu doar în funcție de dimensiunea legală, dar mai degrabă contează argumentele de ordin politic. Eu am avut o altă întrebare: de ce până în ziua de azi nu a fost formată nicio comisie de anchetă la nivel parlamentar pentru a investiga anumite acțiuni destul de periculoase ale președintelui?”
Europa Liberă: Acțiuni politice sau legale?
Alexandru Tănase: „Eu cred că acțiuni legale, când președintele statului incită la separatism, când președintele statului incită la nerespectarea hotărârilor Curții Constituționale, când președintele statului amenință judecătorii: „Nu uitați cine vă numește în funcție și dați soluții care îmi convin mie!”, când șeful statului riscă intenționat să decoreze cu distincții de stat ale Republicii Moldova pe cei care au omorât cetățenii Republicii Moldova, la nivel parlamentar cred că ar fi trebuit să fie declanșat acel mecanism de înființare a unei comisii de anchetă pentru a investiga în ce măsură acțiunile președintelui sunt sau nu sunt în conformitate cu jurământul pe care l-a depus în momentul când a fost numit în această funcție. Dar observ că asemenea acțiuni nu prea, nimeni nu intenționează să facă așa ceva. De asta mi-am exprimat nu doar mirarea, dar chiar profunda neînțelegere. Sunt în Parlament, avem grupuri parlamentare care nu sunt afiliate cu actuala guvernare, dar care în mod, cred eu, sincer sunt în opoziție cu președintele Dodon, dar nu fac nimic, nu întreprind nicio acțiune care s-ar părea logică în contextul dat.”
Europa Liberă: Igor Dodon a repetat de câteva ori că el rămâne a fi președintele Republicii Moldova și a reiterat nevoia de a trece la un stat prezidențial și alegeri anticipate. Apropo despre ideea unei forme de guvernământ prezidențiale ei discută de ceva timp, au purces și la adunarea semnăturilor pentru asemenea inițiativă.
Alexandru Tănase: „Domnul Dodon se comportă în general ca un președinte de colhoz și pe cetățenii statului Republica Moldova îi tratează ca pe niște iobagi, cărora poate să le dea cu piciorul în fund și să le dea indicații ce să facă. Domnul Dodon nu respectă nicio regulă a jocului democratic. Mai mult ca atât, dacă Domnia sa crede că într-un regim prezidențial poți să te comporți în același mod, el greșește amarnic. Și în regimul prezidențial, mă refer la un regim democratic, președintele republicii este limitat în anumite competențe. Da, are anumite competențe politice pe zona Executivului, dar el nu poate substitui toate instituțiile statului. Cel mai probabil, domnul Dodon când vorbește de republică prezidențială, el de fapt vede modelul Putin, el vede un model unde există un țar plasat în afara oricărui control public, administrativ, judiciar, politic, care face absolut ce dorește el, care decide asupra sterilizatului câinilor, asupra construcției grădinițelor, politica externă și zborul în cosmos. Cam acesta-i modelul pe care și-l dorește el în realitate. Chiar dacă ar fi să luăm un model de republică prezidențială democratic, haideți să luăm modelul Republicii Franceze, președintele Republicii Franceze nu este țar și este foarte, foarte echilibrat în atribuțiile sale constituționale.”
Europa Liberă: Și în încheiere, domnule Tănase, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, dar și mulți alți formatori de opinie au menționat că, prin acest verdict al Curții Constituționale, se pregătește teren pentru ca Vladimir Plahotniuc să fie numit în funcția de premier. A urmat și o reacție din partea Partidului Democrat. Dvs. chiar credeți că își dorește domnul Plahotniuc să ajungă în fruntea Executivului?
Alexandru Tănase: „Eu nu am cum să știu ce își dorește domnul Plahotniuc, dar pot să vă spun că această criză, care a fost provocată de către Igor Dodon, o criză provocată artificial și foarte bine gestionată de domnul Dodon, deoarece ea nu durează două săptămâni de zile, ea durează de un an de zile. Acuși avem un an de când Republica Moldova nu are ministru al Apărării. Această criză generată de domnul Dodon în mod clar deschide posibilitatea ca în cazul în care președintele va refuza să se conformeze anumitor dispoziții constituționale, inclusiv în partea care ține de desemnarea premierului, atribuțiile vor trece în mod automat la președintele Parlamentului. Prin urmare, din punct de vedere legal, o asemenea evoluție este posibilă. Acum sper foarte mult că, din punct de vedere politic, nu se va ajunge la o soluție de acest gen, deoarece hotărârea Curții, cel puțin așa, chiar și magistrații în câteva locuri au accentuat acest detaliu, este o hotărâre pentru o situație excepțională și ea nu poate în niciun caz fi folosită ca și regulă. Acesta ar fi răspunsul meu.”