Un parteneriat strategic, fără strategie (Nicolae Negru/Ziarul Național)

Revista matinală a presei la radio Europa Liberă.

Your browser doesn’t support HTML5

Revista matinală a presei

Analistul politic Nicolae Negru observă într-un comentariu pentru Ziarul Național că de zece ani, între Republica Moldova și România există un parteneriat strategic, dar nu există o strategie de apropiere între ele și vina e în primul rând a Chișinăului. „Dacă timp de treizeci de ani, R. Moldova nu se poate ridica pe propriile picioare, nu există nicio garanție că lucrurile se vor schimba în următorii treizeci de ani”, crede Nicolae Negru. În opinia autorului, statalitatea e ca un miraj care se îndepărtează pe măsură ce ne apropiem de el. Pe un fundament strâmb, fals, nu construiești nimic durabil, conchide Negru.

Agenția de știri IPN își oprește atenția asupra legii privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată și care se prăfuiește pe masa deputaților de mai multă vreme. Un grup de ONG-uri solicită Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități să definitiveze și să înainteze spre adoptare proiectul de lege, mai ales că datele arată că cel puțin cu 17% a crescut numărul cazurilor de discurs de ură în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, față de anul 2019. Avocata Gheorghina Drumea, reprezentanta Institutului pentru Drepturile Omului, a menționat că, deși în ultimii ani, în Republica Moldova s-au înregistrat schimbări semnificative, în special în cea ce ține de respectarea egalității și combaterea discriminării, totuși sistemul instituțional și legal este unul lacunar și ineficient.

Într-o analiză pentru Anticorupție.md, jurnalistul Mădălin Necșuțu se întreabă: cât de legitim mai este votul cetățenilor din regiunea transnistreană? Autorul atrage atenția că alegerile prezidențiale au reaprins în spațiul public discuțiile despre dreptul de a vota al cetățenilor din stânga Nistrului. Și de această dată, modelul implementat la prezidențialele din 2016, apoi masiv la parlamentarele din 2019, a fost urmat de anumite forțe politice care au încercat o infuzie de voturi din raioanele de est ale Republicii Moldova. Cu toate acestea, articolul 38 din Constituția Republicii Moldova garantează dreptul la vot, în mod egal, pentru toții cetățenii săi, inclusiv pentru cei din regiunea separatistă transnistreană, despărțită și aflată sub controlul regimului separatist de la Tiraspol de aproape trei decenii.

Gazeta de Chișinău se întreabă când vor ajunge în Republica Moldova primele vaccinuri anti-covid-19. Jurnaliștii citează un răspuns oficial al Ministerului Sănătății, potrivit căruia în prezent, autoritățile publice centrale din R. Moldova sunt la etapa de elaborare a unei cereri de vaccin împotriva coronavirusului, care va fi expediată în luna decembrie către GAVI (Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizări). „De vaccin vor beneficia în mod prioritar lucrătorii medicali și grupurile de risc sporit precum lucrătorii MAI, FA, Educație, persoanele cu maladii cronice etc., mai exact 20% din populația R. Moldova, adică circa 700 mii de persoane”, comunică Ministerul. În R. Moldova numărul total de infectați a trecut de 100 de mii și aproape 45% din testele efectuate zilnic sunt pozitive. Purtarea măștilor a devenit deja obligatorie în toate spațiile publice din Chișinău, o regulă pe care mai multe țări o practică de peste o lună.

Portalul Media-azi.md citează un răspuns al Centrului Național Anticorupție la învinuirea recentă a omului de afaceri Veaceslav Platon, care susține că Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) ar refuza, contrar cerințelor legale, să execute o ordonanță a organelor de drept cu privire la administrarea și încasarea profitului din activitatea General Media Group (GMG), care aparține lui Vlad Plahotniuc. Asta după ce, în 2019 asupra GMG a fost aplicat sechestru în dosarul cu privire la spălare de bani în proporții deosebit de mari, în care figurează ex-liderul democrat. În replică, ARBI afirmă că nu poate executa ordonanța procurorului, pe partea de încasare a profitului companiei, pentru că nu are astfel de competențe, profitul „nu este subiect al investigațiilor”, iar o încheiere judecătorească emisă anterior pe caz nu conține toate referințele despre cine și cum exact ar trebui să facă acest lucru.