Proiectul „România educată” a fost lansat în 2016. Președintele Iohannis, care se consideră „părintele” proiectului, a făcut în multe rânduri trimitere la el, dar pentru noi lucrurile nu erau câtuși de puțin clare, deși s-a spus că proiectul se află în dezbatere publică. Iată însă că acum proiectul este relansat ba, mai mult, s-ar zice că intră în linie dreaptă deoarece s-a stabilit ca pachetul legislativ menit să-l pună în practică trebuie să fie elaborat până pe 1 octombrie.
### Vezi și... ### „România needucată ne doare și ne costă cel mai mult” (Gabriel Liiceanu/contributors.ro)Președintele Iohannis a participat la ședința de guvern în care s-a adoptat Memorandumul pentru implementarea proiectului. Că lucrurile nu erau clare reiese și din faptul că s-au operat niște modificări de ultimă oră. A apărut, astfel, denumirea de „colegii terțiare non-universitare”, destinate absolvenților de liceu care nu au promovat bacalaureatul. Sunt și alte schimbări privind, de exemplu, controlul periodic al cunoștințelor elevilor sau statutul inspectoratelor școlare.
Proiectul își propune să promoveze o serie de valori printre care echitatea, integritatea, profesionalismul, transparența etc. Se vizează scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii până la cel mult 10% și reducerea cu minimum 50% a analfabetismului funcțional. De asemenea, se are în vedere o creștere substanțială a numărului de absolvenți cu studii superioare. Premierul Florin Cîțu a promis că se vor construi, până în 2030, cel puțin 2500 de creșe noi. Educația va primi, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 3,6 miliarde de euro. Nu este uitată, bineînțeles, necesitatea însușirii competențelor digitale de bază.
Sunt în continuare decalaje mari între mediul urban și mediul rural
E deja un mic pas înainte dacă se recunoaște deschis că învățământul din România se află într-o situație critică. La vârful Ministerului Educației nu a fost continuitate, reformele pe care le iniția un ministru erau anulate de cel care îi succeda. Au ieșit la iveală, în ultimii ani, o mulțime de plagiate în cazul tezelor de doctorat, adică furt intelectual la scară mare. Chiar actualul ministru al educației, Sorin Câmpeanu, are o poziție ambiguă față de plagiatori și dă senzația că ar vrea să-i scoată basma curată. Universitățile românești nu se mai regăsesc în partea superioară a clasamentelor internaționale. Sunt în continuare decalaje mari între mediul urban și mediul rural, cu consecințe ușor de intuit în ce privește educația. La toate acestea, și la multe altele, proiectul România educată nu poate oferi soluții miraculoase. Bine ar fi ca măcar câteva din dezideratele ambițioase din proiect să devină realitate palpabilă în următorii ani. Și, cum bine observă Nicolae Manolescu în editorialul său de astăzi din România literară, ar trebui ca „România educată” să fie mai întâi o „Românie instruită”. Iar în proiect e imperios necesar să-și găsească loc obligativitatea stăpânirii corecte a limbii române, capitol la care multă lume, inclusiv clasa politică, este corigentă.