Detenția jurnalistei Alsu Kurmasheva, prelungită

Un tribunal rus a acceptat cererea procurorilor de prelungire a detenției jurnalistei RFE/RL Alsu Kurmasheva, după ce aceasta a fost arestată la începutul acestei săptămâni de poliție sub acuzația de neînregistrare ca agent străin.

Serviciul de presă al tribunalului districtual Sovetski din Kazan a declarat că detenția lui Kurmasheva a fost prelungită cu 72 de ore, ceea ce înseamnă că aceasta va fi prelungită până la 23 octombrie, ora 13.00, ora Moscovei.

Kurmasheva - o jurnalistă a Serviciului tătar-bașkir al RFE/RL cu sediul în Republica Cehă, care are dublă cetățenie americană și rusă - a călătorit în Rusia pentru o urgență familială în luna mai.

Ea a fost reținută temporar pe 2 iunie, în timp ce aștepta să se îmbarce pentru zborul de întoarcere pe aeroportul din Kazan, unde i-au fost confiscate pașapoartele american și rusesc. De atunci, nu a mai putut părăsi Rusia, așteptând returnarea pașapoartelor sale.

Inițial, autoritățile au amendat-o pentru că nu și-a înregistrat pașaportul american la autoritățile ruse.

În timp ce încă aștepta restituirea pașapoartelor, Kurmasheva a fost reținută din nou și acuzată de neînregistrarea ca agent străin, o infracțiune care se pedepsește cu o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare.

Jurnaliștii americani arestați, monedă de schimb pentru Moscova?

Fără a oferi alte detalii, Comisia de anchetă a spus că Kurmasheva este suspectată că nu „și-a îndeplinit obligația stabilită de legislația Federației Ruse de a prezenta organului autorizat documentele necesare pentru înscrierea în registrul agenților străini, săvârșite de o persoană care efectuează colectarea vizată a informații în domeniul activităților militare, militaro-tehnice ale Federației Ruse, care, atunci când sunt primite din surse străine, pot fi utilizate împotriva securității Federației Ruse.”

„Alsu este un coleg extrem de respectat, o soție devotată și o mamă dedicată a doi copii”, a declarat președintele interimar al RFE/RL, Jeffrey Gedmin, într-un comunicat. „Trebuie să fie eliberată pentru a se putea întoarce imediat la familia ei”, a adăugat el.

Guvernul rus nu făcut încă niciun comentariu pe tema arestării jurnalistei RFE/RL.

Alsu Kurmashevei este al doilea reprezentant al presei americane reținut de Moscova în acest an și arestarea ei a declanșat un val de proteste din partea păoliticienilor și grupurilor de drepturi civile, care susțin că aceste decizii semnalează un nou nivel de cenzură pe timp de război.

Rusia a fost acuzată că i-a reținut pe americani pentru a-i folosi ca monedă de schimb pentru rușii aflați în închisoare în Statele Unite. Reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich a fost arestat pentru că ar fi spionat -- o acuzație pe care el și ziarul o neagă vehement -- în martie.

Din 2012, Rusia și-a folosit legislația privind așa-numiții „agenți străini” pentru a eticheta și pedepsi orice formă de disidență față de politicile guvernamentale. De asemenea, legea a fost folosită din ce în ce mai mult pentru a ține sub control societatea civilă și grupurile media din Rusia, de când Kremlinul și-a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei.

„Persecuția lui Alsu Kurmasheva este un exemplu al represiunii necruțătoare împotriva jurnalismului și a dreptului la libertatea de exprimare în Rusia”, a declarat Marie Struthers, directorul Amnesty International pentru Europa de Est și Asia Centrală. „Marchează, de asemenea, o intensificare alarmantă a hărțuirii profesioniștilor din presă. Este prima dată când această infracțiune a fost folosită pentru a viza în mod direct un jurnalist pentru activitatea profesională, punând-o în pericol de a fi condamnată la cinci ani de închisoare”.

Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor și președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților SUA au cerut, de asemenea, eliberarea imediată a lui Kurmasheva.

Departamentul de Stat al SUA a declarat că a aflat că jurnalista Alsu Kurmasheva am fost arestată, dar nu a primit o notificare oficială din partea Rusiei cu privire la această chestiune.

Legea agenților străini permite autorităților să eticheteze organizațiile nonprofit drept „agenți străini” dacă primesc finanțare din străinătate și sunt angajate în activități politice.

RFE/RL spune că legea echivalează cu o cenzură politică menită să împiedice jurnaliştii să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale şi contestă demersurile autorităţilor în instanţele ruse şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Peste 30 de angajați ai RFE/RL au fost enumerați ca „agenți străini” de către Ministerul de Justiție al Rusiei în calitate personală.

În martie, un tribunal din Moscova a declarat falimentul operațiunilor RFE/RL în Rusia, în urma refuzului companiei de a plăti amenzi multiple în valoare totală de peste 1 miliard de ruble (14 milioane de dolari) pentru nerespectarea legii.