Pe listele electorale din Ungaria sînt înscriși circa opt milioane de alegători, într-o țară a cărei populație actuală este estimată la 9,8 milioane de locuitori. Sutele de mii de unguri care trăiesc în minorități în statele învecinate sau în diaspora sînt presupuși a participa și ei la vot.
Alegerile au loc – subliniază întreaga presă internațională – în baza unui Cod electoral complicat, adoptat în 2012; un sistem electoral mixt, cu un singur tur, în care 106 dintre deputați sînt aleși într-un număr similar de circumscripții electorale uninominale, iar alți 93 sînt aleși în baza unei liste naționale.
Pe lista națională sînt înscrise 40 de partide, dar pragul de 5% (10% pentru coaliții) este așteptat să fie trecut doar de o mînă dintre ele: Fidesz, Jobbik, coaliția de stînga MSzP-PM, cea LMM („O altă politică este posibilă”) și Coaliția democratică (DK). Favoritul în cursa electorală este actualul prim ministru Viktor Orban, candidatul partidului dreptei conservatoare și naționaliste, Fidesz, în vîrstă de 54 de ani, și care a condus deja Ungaria timp de 12 ani, între 1998 și 2002, iar apoi din 2010 încoace.
După alegeri, în cursul săptămînilor viitoare, noul Parlament îl va desemna pe așa-numitul „ministru-președinte”, post comparabil celui de cancelar al Germaniei, în nominalizare, președintele statului avînd doar un rol reprezentativ.
Potrivit estimărilor presei internaționale, singura certitudine în ajunul votului de astăzi este că partidul Fidesz va rămîne principala formațiune politică a Ungariei. Complexitatea sistemului electoral, necunoscuta abstenționismului și marea volatilitate a electoratului, apreciază tank-think-ul „Political Capital”, ar face orice altă previziune una aleatorie.
Dar, scriu analiștii - atât din Ungaria, cât și cei internaționali - marea miză a alegerilor este aceea a prezervării statului democratic, anume dacă Fidesz-ul va cîștiga majoritatea „constituțională” de două-treimi din Parlament (132 de deputați din totalul de 199) care i-ar permite să modifice Constituția.
Principalii contestatari ai premierului Orban sînt partidul Jobbik, de extremă-dreaptă la origini, dar care astăzi se prezintă ca un partid centrist și un discurs electoral mai puțin vehement și extremist decît
Candidatul opoziției socialiste, Gergely Karacsony, pe un afiș electoral
Fidesz, și coaliția creditată cu în jur de 10% formată de Partidul Socialist (MSzP) și Dialog (PM), condusă de Gergely Karácsony. Din acest punct de vedere, observatorii consideră că există o șansă ca alegerile de astăzi să aibă caracterul unui referendum împotriva premierului Orban, cel puțin într-un număr din cele 106 circumscripții electorale.
Alegerile precedente, din 2014, au fost calificate de observatorii OSCE drept „libere”, dar „ne-echitabile”, raportul final apreciid că „partidul la putere a beneficiat de un avantaj prin reglementării restrictive ale campaniei electorale, de o acoperire mediatică preferențială, incorectă și de activități de campanie ce au depășit linia între partidulul politic și stat”.