În decizie se spune că Ungaria s-a făcut vinovată de „o încălcare fără precedent și extrem de gravă” a legilor Uniunii Europene când a privat străinii de dreptul de a cere azil, iar apoi când a ignorat o decizie din 2020 a Curții împotriva acestui comportament.
Principala încălcare – spun judecătorii Curții – este că Ungaria nu le-a dat voie migranților să facă cerere de azil și să aștepte rezolvarea ei pe teritorul ungar, i-a ținut închiși împotriva voinței lor sau i-a alungat pur și simplu peste graniță, inclusiv spre vest, spre alți membri UE.
În decizia Curții se spune că în acest fel, Ungaria a arătat dispreț și față de solidaritatea între țările din Uniunea Europeană.
Premierul ungur Viktor Orban a reacționat imediat furios la decizia Curții, pe care a numit-o „revoltătoare”. „Imigranții ilegali sunt mai importanți pentru birocrații de la Bruxelles decât propriii lor cetățeni!”, a protestat el pe X.
În vara anului 2015, la apogeul „crizei migranților”, Ungaria a „împins” zeci mii de străini, mai ales din Siria, spre granița cu Austria, deși legislația UE ar fi obligat-o să se ocupe de ei. Mai devreme Ungaria a ridicat un gard cu sârmă ghimpată la granița de sud, cu Serbia, și a creat „închisori” controversate pentru străinii intrați în țară ilegal.
Regimul naționalist-conservator de la Budapesta se laudă în continuare că luptă eficient împotriva migrației și acuză UE că nu este destul de aspră cu cei care intră ilegal în blocul cu 27 de membri.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te