Guvernul de dreapta al prim-ministrului ungar Viktor Orban a respins joi o hotărâre a Curții Europene de Justiție (CEJ) conform căreia Ungaria a încălcat legile UE, prin menținerea unor solicitanți de azil afgani și iranieni în condiții similare celor din închisori, în zonă de tranzit de la frontiera cu Serbia.
Your browser doesn’t support HTML5
Ungaria se apără de decizia CEJ
Ungaria a fost criticată de mai multe ori de UE pentru modul în care a abordat problema migrației și a fost adusă în mod repetat în fața Curții Europene de Justiție.
Curtea din Luxemburg a dat joi o noua decizie împotriva Budapestei într-un dosar depus de patru solicitanți de azil din Iran și Afganistan, care au fost ținuți în zona de tranzit Roszke din sud-estul Ungariei unde au ajuns prin Serbia.
„Condițiile prevăzute de Ungaria în zona de tranzit Roszke constituie privare de libertate deoarece persoanele aflate aici nu pot părăsi legal zona și sunt lăsate la liberul arbitru al autorităților", a decis instanța Europeană.
Budapesta a reacționat rapid : ministra Justiției, Judit Varga, a declarat că „legislația și practica maghiară sunt în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional".
La frontiera ungaro-sârbă, punctul de trecere Roszke
Cei patru reclamanți au depus cererile de azil la Roszke și încă locuiesc acolo, deși o astfel de detenție este considerată ilegală în UE, dacă cererile lor de azil nu au fost examinate mai întâi.
Barăcile din zona de tranzit de la Roszke sunt înconjurate de un gard înalt și sârmă ghimpată, iar libertatea de a se deplasa o oamenilor este strict restricționată, o situație pe care judecătorii o consideră ca fiind identică cu cea din închisori.
Curtea Europeană de Justiție
Varga a declarat că noua hotărâre a Curții Europene de Justiție ar fi „încă o dovadă suplimentară că Ungaria este forțată să „permită și să accepte în țară migranți fără niciun control”, repetând poziția premierului Viktor Orban în aceasta chestiune.
După decizia Curții Europene de Justiție , Comitetul maghiar Helsinki, care oferă consultanță juridică pentru cei aflați în lagărele de tranzit, a numit decizia „o victorie semnificativă pentru toți cei care sunt închiși în containerele metalice din spatele sîrmei ghimpate din Ungaria”.
David Vig, directorul Amnesty International Ungaria, a numit-o „o acuzație amețitoare a tratamentului oferit de către solicitanții de azil de către Ungaria”.
Au existat o mulțime de plângeri despre tratamentul necorespunzător la care autoritățile de la Budapesta îi supun pe căutătorii de azil. Plângerile au fost făcute de cei care sunt obligați să locuiască în aceste zone de tranzit, dar și de către organizațiile locale și internaționale care apără drepturile omului. Unele organizații ale drepturilor omului au acuzat autoritățile că ar fi refuzat să permită acordarea de ajutoare umanitare și hrană celor aflați în această zonă.
Guvernul premierului Viktor Orban susține că oamenii nu sunt reținuți ilegal în zona de tranzit, deoarece sunt liberi să se întoarcă în Serbia.
Uniunea Europeană a fost confruntată cu o creștere a migrației în anii 2015-16, cu oameni venind mai ales din zone de război,precum Siria sau Afganistanul - iar statele membre au adoptat politici foarte diferite care au dus șui la diviziuni profunde interne în legătură cu politicile comunitare de migrație și normele de azil.
Curtea Europeana de Justiție este cea mai înaltă instanță a Uniunii Europene în materie de legislația UE și are sarcina de a interpreta modul în care legislația comunitara este aplicata în statele membre și de a asigura aplicarea egală a acesteia în toate cele 27 de state membre.
În noiembrie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat și ea Ungaria pentru că și-a încălcat obligațiile cu privire la drepturile omului, întorcând solicitanții de azil în Serbia, fără a ține cont riscurile la care aceștia ar putea fi expuși.