Comisia Europeană de la Bruxelles ceruse încă din 18 septembrie tăierea finanțării comune a UE de 7,5 miliarde de euro pentru Ungaria, din cauza îngrijorărilor legate de corupție și de regresul în tot ceea ce privește democrația la Budapesta.
Your browser doesn’t support HTML5
Mecanismul „bani pentru statul de drept”, intrat în vigoare și aplicat pentru prima dată joi 24 noiembrie contra Ungariei, nu fusese prevăzut în tratatele europene. Joi -- practic: 13,3 miliarde de euro destinate Ungariei au fost temporar blocate de către Comisie, din pricina corupției și a suprimării independenței justiției de către guvernul autoritarului Viktor Orbán.
Părinții fondatori ai Europei nu-și imaginaseră că o țară care aderă la Uniune (numită anterior «Comunitatea Europeană») ar putea deveni mai puțin democratică după aderare. Parlamentul European a insistat încă din luna martie a acestui an ca executivul european, Comisia, să pună la punct un mecanism prin care fondurile europene să poate fi blocate, înghețate, dacă o țară din UE nu respectă în totalitate principiile elementare ale statului de drept.
Articolul 7 al legislației europene
Asta pentru că în practică nu doar Ungaria, dar și Polonia este supravegheată pentru aceleași motive, deși acuzațiile concrete și faptele incriminate sunt diferite. Astfel, sub presiunea Uniunii Europene, patru regiuni poloneze au dat înapoi în chestiunea legislației homofobe reproșate guvernului conservator de la Varșovia. Polonia rămâne, împreună cu Ungaria, supusă articolului 7 al legislației europene, care ar putea-o face și pe ea să-și piardă, teoretic, dreptul de vot în anumite domenii, iar vreme îndelungată fondurile care i se cuveneau pentru ieșirea din criza economică declanșată de pandemie au fost blocate de către Comisia Europeană.
13,3 miliarde de euro minus pentru Budapesta
În urma evaluării negative a Ungariei din partea Comisiei de la Bruxelles, miniștrii de finanțe din UE trebuie acum să decidă dacă vor îngheța acele 7,5 miliarde de euro – echivalentul a 65% din așa-numitele fonduri de coeziune alocate Ungariei în perioada bugetului UE 2021-2027.
Cu totul, Ungaria lui Orbán ar putea pierde în realitate 13,3 miliarde de euro. Asta reprezintă 10% din PIB-ul Ungariei, o sumă mai mult decât considerabilă, în momentul în care forintul se prăbușește, iar inflația galopează prin portofelele maghiarilor.
Cele două țări, Ungaria și Polonia, fac deseori front comun. Astfel, în noiembrie 2020, cele două au blocat temporar, prin veto, prin intermediul ambasadorilor lor la Bruxelles, adoptarea bugetului comun european pe următorii 7 ani.
Ce nu prevăzuseră Tratatele europene
Tratatele nu prevăzuseră o situație în care doi membri ar bloca prin veto o decizie majoră, sprijinindu-se unul pe altul. Dar tratatele nu prevăzuseră nici condiționarea distribuirii fondurilor de respectarea democrației, după cum nu au prevăzut nici un mecanism de excludere a unei țări din Uniune.
Nu este așadar o întâmplare că cele două țări, Polonia și Ungaria, refuză să participe și la biroul Procuraturii europene, cel condus de românca Codruța Kovesi. În afara lor, trei țări occidentale au rămas fără a participa la activitatea Procuraturii UE: Danemarca, Irlanda și Suedia. Suedia se va alătura curând, dar primele două beneficiază de o clauză de derogare în materie de justiție și sunt departe de a fi bănuite de a fi cuprinse de vaste circuite de corupție precum Ungaria. Democrația, în Danemarca și Irlanda, nu are nevoie să fie protejată prin amenințarea suprimării fondurilor de la Bruxelles.
### Vezi și... ### Fularul „revizionist” al premierului Ungariei mânie România și Ucraina