„Emmanuel Macron conduce balul”, scrie Le Soir. Într-adevăr, președintele francez și-a petrecut duminica la telefon și, după câteva ore de conversații de la distanță, Macron, „care s-a plasat în centrul jocului diplomatic, căutând să obțină evitarea unei catastrofe în criza Rusia-Ucraina”, le-a smuls lui Joe Biden și lui Vladimir Putin promisiunea unui summit în legătură cu Ucraina.
Într-o frenezie de convorbiri telefonice, Macron a mai vorbit ieri și cu Boris Johnson și cancelarul german Olaf Scholz.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, citată de postul american NBC News, a confirmat acordul de principiu al lui Joe Biden. „Suntem întotdeauna deschiși în fața diplomației”, a spus Jen Psaki. „Și suntem, de asemenea, pregătiți să impunem sancțiuni rapide și dure dacă Rusia va ajunge să aleagă războiul”, a avertizat ea imediat.
„Pacea pe muchie” și „noua masacardă a Moscovei” este astfel titlul care acoperă, mare, în această dimineață, întreaga primă pagină a cotidianului francez Libération.
„Noi credem că Putin a luat deja o decizie”. Aceasta a fost o reacție complementară venită din SUA după convorbirea telefonică de ieri, duminică, dintre Emmanuel Macron și Vladimir Putin, în cadrul căreia președintele francez a obținut promisiunea unui summit în legătură cu Ucraina. (Condițiile și formatul rămân încă de precizat.)
Dar, cum o scrie și Le Monde, vicepreședinta SUA, Kamala Harris, spusese deja același lucru sâmbătă, la Conferința de Securitate de la München. „Cum a precizat și președintele [Joe Biden], noi credem că Putin a luat deja o decizie. Punct final”, a spus ea.
Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, la Conferința de la München
Kamala Harris a repetat, la rândul ei, că Washingtonul are pregătit un nou set de sancțiuni foarte aspre.
Printre cele mai dure măsuri, cum a confirmat-o președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un interviu cu televiziunea germană ARD, Rusia ar fi cu totul tăiată de sistemele de plăți internaționale,
În acest timp, pregătirile de război continuă
În continuare, Putin, cum se arată, nu poate să accepte că ucrainenii au ales definitiv tabăra occidentală.
Miniștrii de externe din cele 27 de țări ale UE se reunesc în această dimineață la Bruxelles, având pe agendă un singur subiect: relațiile cu Rusia și Ucraina. Participă la discuții și ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, care va trebui, cel mai probabil, să dea și câteva explicații în legătură cu interviul său de 60 min. cu CBS News, în care el a tot insistat că aderarea la NATO rămâne un obiectiv principal al Kievului, „în ciuda presiunii câtorva membri ai Alianței care ar vrea ca Ucraina să renunțe la asta”.
Dacă Putin dorea mai puțin NATO la frontierele Rusiei, acum are mai mult NATO...Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO
În orice caz, Occidentul va înarma rezistența ucraineană, partizanii și gherila, în caz de invazie rusească, cum o detaliază săptămânalul duminical britanic (cel mai vechi din lume) The Observer.
Cum a rezumat-o și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, într-o formulă percutantă: „Dacă Putin dorea mai puțin NATO la frontierele Rusiei, acum are mai mult NATO”.
Vești de pe frontul Covid
În acest timp, pe frontul COVID-19, în Regatul Unit al Marii Britanii, Buckingham Palace a confirmat: regina a fost diagnosticată pozitivă, cum a anunțat-o BBC .
Dar, cum o subliniază presa, regina nu se retrage cu totul în carantină, ci își va continua activitățile oficiale ușoare (light duties), în ciuda vârstei și a faptului că este bolnavă.
Unicorni, licorni și inorogi
Din nou: Macron a vorbit ieri două ore cu Putin; dar, în același timp, Macron își pregătește alegerile prezidențiale din Franța (deși încă nu s-a declarat oficial candidat nici până acum); Macron, fost ministru al economiei, încearcă în același timp să arate și cât de mult se ocupă el de economia digitală, așa încât, în numărul său de weekend, Libération a tratat pe larg această nouă (pentru Franța) formă a economiei: digitalul.
Franța se numește pe sine o start-up nation, o țară care trăiește în plină realitate virtuală. De aceea Macron vrea foarte mult ca Franța să investească în „unicorni”, în „inorogi”, în ceea ce în jargonul de specialitate înseamnă o firmă începătoare care atinge o cotare de un miliard în bursă, un billion-dollar startup… (deși în limbajul contemporan un unicorn poate desemna și doar pe cineva care joacă un rol special în viața ta).
De aceea, cum a și spus-o, Macron vrea foarte mult să facă din Paris capitala digitală a lumii. Una din manevrele lui recente cele mai apreciate a fost de altfel discursul „Make our planet great again”, ținut pe 1 iunie la Mondovision, ocazie cu care a invitat publicul străin și să vină să vadă cum se petrec alegerile în Franța.
Lucy in the sky with… whatever
Și pentru că am ajuns la unicorni: La Dernière Heure, în Belgia, se ocupă de existența reală, în trecutul îndepărtat, a creaturii pe care o numim: inorog, licorn, sau unicorn.
Este vorba de fapt de un articol din Discover Magazine, de unde aflăm cum cu 35.000 de mii de ani înainte de Hristos, licornii au existat și au fost contemporani cu neandertalienii.
Omul de Neandertal a apărut acum 300.000 de ani, așa încât cele două specii au „coabitat”, oamenii trăind alături de un mamifer cu un corn în frunte, care era zvelt, rapid, mare cât un cal și se hrănea exclusiv cu iarbă.
Oamenii de știință care au analizat o serie de stranii schelete cred astfel că era glaciației, începută brusc, a privat acele mamifere cu un singur corn în frunte de iarba necesară, făcându-le să dispară și lăsând un singur descendent: rinocerul de astăzi.
Unicornul (sau inorogul — termen slavon — sau licornul — împrumut din franceză) se dovedește astfel a fi fost mai real decât struțocămila și camilopardalul lui Cantemir, despre care am scris aici.