Uniunea Europeană și-a dat aprobarea finală pentru al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

O navă germană specializată în transportul gazelor naturale lichefiate (LNG) sosind în decembrie 2022 într-un port de la Marea Baltică. În curând, Rusia nu va mai putea folosi porturile europene pentru transbordarea LNG.

Statele membre în Uniunea Europeană și-au dat luni aprobarea oficială pentru încă un pachet de sancțiuni împotriva F. Ruse. Lista sancțiunilor se prelungește cu încă 116 persoane juridice și fizice implicate în agresiunea împotriva Ucrainei, fiind vizate direct anumite sectoare ale economiei ruse.

Noile sancțiuni, aprobate luni de miniștrii de externe la o ședință ținută la Luxemburg, vizează printre altele transbordarea gazelor naturale lichefiate rusești (LNG) în porturile europene.

Al 14-lea pachet de sancțiuni ar fi trebuit să fie aprobat încă la începutul lunii curente, înaintea summitului de pace pentru Ucraina din Elveția, dar țările membre nu s-au putut pune de acord asupra unor aspecte ale sancțiunilor.

Potrivit radioului public cehesc, prima care a avut obiecții a fost Ungaria (pentru că sancțiunile sunt prea dure), apoi balticii (pentru că nu sunt destul de dure), iar în cele din urmă a rămas în opoziție doar Germania.

Comisia Europeană nu a pus pe masa discuțiilor o interzicere totală a importului de gaze rusești lichefiate inclusiv pentru că sunt țări membre ca Belgia, Franța și Spania care îl importă în cantități mari.

Până la urmă, este interzisă doar trecerea LNG-ului rusesc dintr-o navă în alta în vreun port din UE. Astfel, se spune în decizia Consiliului European, de luni, „se vor micșora substanțial veniturile Rusiei din vânzarea și transportul LNG”.

Chiar dacă gazele lichefiate rusești alcătuiau în 2023 doar cinci procente din consumul de gaze din UE, vânzarea acestor cantități tot a adus Kremlinului cam 8 miliarde de euro, potrivit site-ului Politico. Noile sancțiuni vor lichida însă doar un sfert din acest câștig, pentru că nu cuprind o interdicție totală a importului în UE.

Diplomați de la Bruxelles citați de dpa sub condiția anonimatului au spus că adoptarea noilor sancțiuni a durat mai mult decât ar fi vrut Ucraina și aliații ei pentru că Germania, mai ales, a avut îngrijorări privind legalitatea noilor măsuri și impactul lor asupra unor companii europene.

Mai devreme, Reuters a relatat că țări ca Germania, Belgia și Franța au cerut Comisiei Europene un studiu care să evalueze dacă impactul noilor sancțiuni va fi cu adevărat mai mare asupra Rusiei decât asupra UE.

La începutul lunii, când a ajuns publică discuția despre posibila interzicere a transferului de LNG rusești în porturile europene, Comisia Europeană a asigurat cumpărătorii din terțe țări, asiatice, mai ales, că eventualele sancțiuni nu îi vor afecta negativ.

Sancțiunile adoptate luni ar urma să interzică de asemenea participarea companiilor europene la finalizarea unor proiecte rusești LNG aflate în construcție, în nordul arctic al Rusiei.

Diplomații europeni au făcut eforturi să finalizeze noile sancțiuni înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria, cea mai apropiată țară de Rusia în blocul cu 27 de membri. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te