Universitățile vor fi finanțate în baza unor criterii de performanță

Noua metodologie de finanțare bugetară a instituțiilor de învățământ superior, aprobată de Guvern, prevede că 75% din resurse vor fi alocate conform costului standard per student, 20% - pentru a susține excelența și performanța universităților și 5% - pentru îmbunătățirea condițiilor de cazare în cămine, dotarea cu calculatoare, softuri, utilaje etc.

Prin urmare, instituțiile care vor înregistra indici de performanță înalți vor putea avea bugete cu până la 20% mai mari. În acest fel, autoritățile din educație speră că universitățile vor deveni mai competitive și mai atractive, inclusiv pentru absolvenții de liceu cu medii mai mari de 8 și pentru tinerii de peste hotare.

Universitatea Tehnică din Moldova (UTM) a avut anul trecut un buget de peste 400 de milioane de lei, 30 la sută din bani au fost generați de instituție. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat Europei Libere că și metodologia veche conținea criterii de performanță, doar că au fost introduși indicatori noi, cum ar fi numărul studenților străini.

Rectorul UTM, Viorel Bostan

„Alți indicatori de performanță sunt ponderea venitului propriu al universității, taxele de studii, atragerea proiectelor, diversificarea ofertei educaționale, numărul cadrelor didactice care dețin certificate de cunoaștere a unei limbi străine, de nivelurile B1 și B2, și asta încurajează”, precizează Viorel Bostan.

UTM nu duce lipsă de studenți, așa cum se întâmplă în alte universități. Chiar și așa, Viorel Bostan recunoaște că instituția nu atinge toate criteriile de performanță și din acest motiv nu poate atrage o finanțare mai mare.

• Te-ar putea interesa și: Ministerul Educației va reveni la reforma optimizării instituțiilor de învățământ | Perciun: Cred în ofertă, nu în constrângere

„Erau indicatori la care eram la coada clasamentului, de exemplu, la numărul cadrelor didactice cu doctorat. Acolo stăteam destul de prost, dar în acest an deja e mai bine, pentru că am introdus niște sporuri de performanță pentru cei care s-au înscris la doctorat”, susține rectorul UTM.

„Universitățile trebuie să devină instituții antreprenoriale”

Unul dintre indicatorii de performanță este câți bani poate să atragă universitatea suplimentar pe lângă finanțarea primită de la stat.

Rectora Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Alexandra Barbăneagră, consideră că „universitățile trebuie să devină instituții antreprenoriale”.

Rectora Universității Pedagogice „Ion Creangă”, Alexandra Barbăneagră

„Ele trebuie să ofere diferite tipuri de servicii și activități. Bugetul universității se creează din banii alocați de minister, dar și din sursele proprii”, a spus Europei Libere rectora.

Potrivit ei, „internaționalizarea”, adică atragerea studenților străini, va permite universităților să se dezvolte. În acest an de studii, Universitatea Pedagogică are circa 6.000 de studenți, dinte care 500 sunt din România, Ucraina, Turcia.

Universitățile regionale nu pot ține pasul cu cele din capitală

Pe de altă parte, rectorul Universității „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Sergiu Cornea, spune că instituția pe care o conduce este una regională și nu poate concura cu cele din Chișinău.

„E o idee bună să aducem studenți străini, dar în R. Moldova sunt diverse universități, cu diverse capacități și cu diverse experiențe. Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică, Universitatea de Medicină au suficientă experiență în a atrage studenți străini și cred că o să le reușească. Noi, însă, nu știu în măsura suntem pregătiți”, spune Cornea.

Universitatea din Cahul este una cu profil pedagogic, fapt care, potrivit rectorului, nu-i atrage prea mult nici pe tinerii din R. Moldova, nici pe cei de peste hotare. Anul acesta, aici au fost înmatriculați cu 20% mai puțini studenți decât anul trecut, doar câțiva din România.

„Admiterea a fost slabă, pentru că ne-au fost bugetate locuri la specialitățile pedagogice și la Inginerie. La celelalte specialități, cum ar fi Drept, Business și administrare, Contabilitate, nu ni s-au oferit locuri bugetate, nici la licență, nici la master și atunci asta ne-a lovit. Nivelul de trai al cetățenilor din sud este mai mic decât al celor din Chișinău și lumea nu-și permite să plătească taxe de studii”, explică rectorul.

Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Imagine din arhivă

Pentru această universitate, prioritatea este de a atrage studenți la Pedagogie. „Este o criză acută de profesori la științele exacte sau de limba română aici, în sudul Republicii, și cred că nu doar la noi. Lipsa lor nu va fi suplinită de studenții străini, care vor pleca după absolvire. Dacă nu sunt profesori în școli, dacă nu are cine educa copiii, restul nu mai contează, nici dezvoltarea economică, nici universitățile”, afirmă Sergiu Cornea.

În R. Moldova activează 21 de universități, dintre care 13 publice și opt private.