Jānis Mažeiks (UE): „Cazul Stoianoglo ține de sistemul judiciar și nu ar trebui să iasă în sfera politică”

La o lună de când a sosit la post în Republica Moldova, noul șef al delegației Uniunii Europene, letonul Jānis Mažeiks, a vizitat biroul de la Chișinău la Europei Libere unde i-a acordat un interviu Valentinei Ursu.

Europa Liberă: Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, dl Jānis Mažeiks, în studioul Europei Libere. Mulțumim mult, Excelență, că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție. Aveți o ședere scurtă, un pic mai puțin de o lună de când ați venit la Chișinău, îl înlocuiți pe dl Michalko, care a deținut mandatul de șef al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Ce ați știut și ce nu ați cunoscut despre Republica Moldova?

Jānis Mažeiks: „Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Mă bucur să mă aflu astăzi aici, în studioul dumneavoastră. Republica Moldova a fost parte din viața mea profesională și viața mea personală, privată. Eu, profesional, provin din Serviciul de politică externă al Letoniei și cooperarea cu Republica Moldova a făcut parte din agenda noastră, a fost chiar una din priorități, pentru că Republica Moldova se află printre țările Parteneriatului Estic și cooperarea cu Parteneriatul Estic a fost și este o prioritate. Am fost atenți la situația politică, respectiv am urmărit situația politică, de asemenea am avut și proiecte de cooperare pentru dezvoltare care cu siguranță au fost de scară mai mică în

comparație cu cele care sunt implementate de Uniunea Europeană. Deci, în cadrul vieții mele profesionale am interacționat cu colegii din Republica Moldova în cadrul consultărilor, în cadrul cooperării în funcția de ambasador în diverse organizații internaționale, dar din punct de vedere personal am legături cu Republica Moldova, așa cum au mulți letoni. Mulți cetățeni ai Letoniei, de fapt, cunosc că este o țară care se află spre sudul țării noastre, este mai cald acolo, cresc struguri, se produce vin, dar puțini știu că, de fapt, există și legături culturale între noi. De exemplu, copiii mici învață un cântecel pe versuri de Grigore Vieru, care în traducere ar însemna „Să vină ploaia” și care este despre nouri colorați care trebuie să aducă ploaia. Și dacă tot e vorba despre cântece, mai există un cântec care este foarte important pentru letoni, care se numește „În limba ta” și a fost parte din istoria de renaștere a noastră națională, iar în 1986 a câștigat și concursul de cântece, pentru că este despre un subiect foarte important, despre limbă, care este foarte importantă pentru letoni. Și vreau să vă mai zic că, în 2017, atunci când letonii alegeau 100 cele mai importante cântece rock, cântecul respectiv s-a plasat pe locul doi. Dar sunt și multe lucruri pe care încă nu le-am învățat despre Republica Moldova și aștept cu interes cei patru ani de mandat, ca să descopăr țara, să descopăr oamenii, să aflu mai multe despre această zonă.”

Europa Liberă: Ce loc ocupă Republica Moldova în această regiune? Ați menționat că Republica Moldova face parte din Parteneriatul Estic, ce loc are această țară în această regiune?

Jānis Mažeiks: „Parteneriatul Estic, după cum cunoașteți, este compus din șase state - Republica Moldova, Ucraina, Belarus și cele trei state din regiunea Caucazului: Armenia, Azerbaidjan și Georgia. Cooperarea cu aceste state în diferite perioade de timp a decurs cu viteză diferită; Republica Moldova uneori era în fruntea acestor procese, alteori cooperarea era la o viteză cu mult mai mică. Odată ce s-au produs schimbări majore, mă refer acum la alegerile prezidențiale din anul precedent, alegerile parlamentare din acest an și crearea unui guvern care este evident proeuropean, consider că Republica Moldova poate să își extindă cooperarea cu Uniunea Europeană atât în cadrul Parteneriatului Estic, cât și pe linie bilaterală. În acest sens, sunt trei țări - Republica Moldova, Ucraina și Georgia -, care au creat așa-numitul „trio asociat”. Aceste țări au acorduri de asociere cu Uniunea Europeană și, respectiv, își doresc să extindă, să intensifice relațiile cu Uniunea Europeană, ceea ce corespunde cu filosofia „mai mult pentru mai mult”, adică țările care își doresc mai multe reforme, o cooperare mai aprofundată cu Uniunea Europeană trebuie să aibă această posibilitate.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. evoluția cooperării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană? Ați amintit că sloganul rămâne „mai mult pentru mai mult”, adică mai multe reforme pentru mai multă asistență, în ce condiții veți continua să oferiți asistență Republicii Moldova?

Noul ambasador al Uniunii Europene la Chișinău Jānis Mažeiks

Jānis Mažeiks: „La baza acestei cooperări stă Acordul de Asociere din 2014. Ca toate documentele Uniunii Europene, acest document nu conține doar momente care țin de practica cooperării, ci și elementul care ține de valori, pentru că Uniunea Europeană este o organizație care se bazează inclusiv pe valori, nu suntem doar un bloc care urmărește exclusiv interese comerciale. Deci, aceste valori determină ceea ce se mai numește condiționalități, adică în funcție de anumite valori care sunt respectate, în funcție de avansarea democrației, supremației legii, respectului pentru drepturile omului se avansează și alte lucruri. Aceste principii, de fapt, ghidează cooperarea noastră. Uneori, această cooperare poate fi pusă pe pauză, ca să zic așa, și au fost situații când sprijinul financiar pentru Republica Moldova a fost suspendat. În prezent avem mai multe știri bune în acest sens. De exemplu a fost eliberat suportul bugetar, astăzi s-a anunțat că este eliberată și ultima tranșă din suportul macrofinanciar.”

Europa Liberă: Ce suport va avea în continuare țara ca să promoveze această reformă în justiție și ca cetățenii să se bucure de pe urma implementării acestei reforme?

Jānis Mažeiks: „Uniunea Europeană poate să intervină în acest sens cu consiliere, poate să evalueze proiecte de legi și, de asemenea, poate să intervină cu consiliere la nivel de consilieri de nivel înalt care funcționează în țară. Și noi activăm în acest sens nu doar în cadrul nostru propriu, de exemplu, în ceea ce privește drepturile omului, noi interacționăm mult cu Comisia de la Veneția. Deci, în acest sens, noi căutăm dialog și avem parte de acest dialog.”

Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău au promis o evaluare a celor care lucrează în sistemul de justiție și contează că va fi și o evaluare externă. Când credeți că ar putea să aibă loc această evaluare externă?

Jānis Mažeiks: „Mai întâi de toate, trebuie să vedem cum se dezvoltă cadrul în acest sens, pentru că pentru a discuta această evaluare externă, mai întâi este nevoie de legislație; pentru ca să ajungem la legislație, e nevoie să vedem mai întâi proiectul de lege, să venim cu o opinie în acest

sens și apoi să vedem cât de multe sugestii oferite de noi au fost integrate în versiunea finală. Și tocmai după aceea o să putem discuta deja detalii, să vedem dacă, în general, este cazul să se implice Uniunea Europeană și, dacă se implică, ce emoții implică, pentru că noi de mai mult timp spunem că e nevoie de un sector judiciar foarte puternic. Da, este nevoie de reformă, însă reforma respectivă trebuie să se petreacă în așa fel încât să fie respectate valorile despre care v-am vorbit anterior – trebuie să existe acel cadru calitativ, astfel încât să fie un rezultat bun, dar suntem încurajați de ceea ce auzim din partea Guvernului Republicii Moldova, pentru că ei într-adevăr își doresc o implicare și un dialog cu partenerii internaționali și cu societatea civilă din Republica Moldova, astfel încât legislația să fie elaborată așa cum se cuvine.”

Europa Liberă: De ceva timp există o dispută între noua guvernare și Procuratura Generală, mai cu seamă, procurorul general, Alexandru Stoianoglo. Imaginea Republicii Moldova a fost grav afectată de furtul miliardului și de spălarea banilor prin laundromatul rusesc, puterea spune că procurorul general nu a reușit să livreze rezultate pe dosarele de rezonanță. Vă este clar ce se întâmplă acum în relația putere și procurorul general?

Jānis Mažeiks: „Noi urmărim cazul cu arestarea procurorului general, acest lucru s-a întâmplat foarte recent. Decizia, după câte vedem, a fost luată în limitele legislației Republicii Moldova, care a fost modificată, dar, repet, noi urmărim îndeaproape cazul și acuzațiile care se aduc procurorului general și vom urmări în continuare. Plus la aceasta, vreau să vă spun că o procuratură puternică este foarte importantă pentru un sistem judiciar și ați menționat aceste dosare de rezonanță cu care într-adevăr trebuie să se întâmple ceva, ele trebuie să avanseze, însă din cauza faptului că dosarul nu poate să stea pe loc și, de asemenea, de dragul dezvoltării țării, pentru că dacă astfel de cazuri se întâmplă, una la mână – cetățenii ar putea să pună sub semnul întrebării că drepturile lor sunt protejate și altceva este că și investitorii se vor gândi de mai multe ori înainte ca să vină încoace și să investească. Este foarte urât atunci când nu există încredere în sistemul de justiție. Repet: Uniunea Europeană va sprijini reformele cu respectarea cerințelor despre care v-am vorbit.”

Europa Liberă: Pentru că ați zis că urmăriți cu atenție acest caz, cunoașteți și părerea opoziției, care spune că noua guvernare ar vrea ca justiția să fie la cheremul celor care guvernează, opoziția chiar amenință că va scoate oamenii în stradă și ei vor protesta. Cum vi se pare acest lucru - se pot face presiuni prin scoaterea oamenilor în stradă, ca acest caz să aibă finalitate?

Jānis Mažeiks: „Noi nu ne-am dori ca rezultatul acestui caz să fie dependent de alte forme de exprimare legitimă, cum ar fi, în acest caz, libertatea adunărilor. Da, într-adevăr, noi am văzut știrile și cunoaștem ce spune opoziția la acest subiect, însă credem că face parte din viața politică. Din punctul nostru de vedere, este vorba de un caz care ține de sistemul judiciar și trebuie să rămână anume în sistemul judiciar, să nu iasă în sfera politicului.”

Europa Liberă: Să vorbim și despre libertatea de circulație a cetățenilor și dacă cumva se discută subiectul ce ține de vize pentru Republica Moldova. Aflat la Chișinău, președintele Germaniei a dezmințit că țara sa ar discuta despre revenirea la vize pentru cetățenii Republicii Moldova, dar s-a zvonit că în cadrul Uniunii Europene se discută despre o posibilă înăsprire a regimului vizelor pentru est-europeni și balcanici. Republica Moldova era vizată și ea. Ați putea să ne confirmați sau să ne infirmați această informație?

Jānis Mažeiks: „În primul rând, vreau să vă spun că președintele german foarte clar a spus că aceste zvonuri nu sunt adevărate și prefer să nu folosesc termenul de fake news, ci dezinformare sau răspândire de informații false. Cât privește regimul liberalizat de vize, este o realizare enormă în cadrul Acordului de Asociere, care a adus mai aproape Republica Moldova și Uniunea Europeană. Și se spune că țările care continuă să îndeplinească criteriile pentru această liberalizare a regimului de vize în continuare vor beneficia de acest regim. Cu toate acestea, există domenii în care țările care beneficiază de regimul liberalizat de vize mai urmează să lucreze, însă țările respective cunosc ce au de făcut și nu există un risc pentru cetățeni în acest sens.”

Europa Liberă: O altă problemă cu care se confruntă Republica Moldova – problema separatismului. Există dosarul transnistrean, în cadrul formatului de negocieri „5+2” Uniunea Europeană este observator. Ce ne puteți spune Dvs. despre evoluțiile pe marginea acestui caz?

Jānis Mažeiks: „Uniunea Europeană, după cum ați spus, este un observator în cadrul formatului „5+2” și, eu aș spune, chiar un observator activ. Noi considerăm că acest format este cel mai potrivit pentru identificarea unei eventuale soluții. Noi am văzut recent că vizita ministrei de externe, Ann Linde, care este președinta în exercițiu a OSCE, a vizitat ambele maluri ale Nistrului și a discutat inclusiv posibilitatea organizării

unei întâlniri în formatul „5+2” în acest an. Noi sprijinim această inițiativă și sperăm că întâlnirea va avea loc. Cât privește poziția Uniunii Europene cu privire la o eventuală soluție a conflictului, noi considerăm că soluția trebuie să fie identificată cu respectarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, a suveranității Republicii Moldova, în limitele frontierelor recunoscute la nivel internațional cu un statut special pentru Transnistria. Cât privește ajungerea la o soluție, eu sper că va fi posibil acest lucru. Cu siguranță că ar trebui să existe și o bunăvoință în acest sens, eu, cel puțin, văd o dorință de a avansa, de a avansa încet, de a face unele lucruri care sunt posibile și apoi de a vedea alte lucruri care sunt posibile, care ar putea să ne ajute să mergem înainte. În afară de faptul că Uniunea Europeană este observator în formatul de negocieri, noi de asemenea sprijinim așa-numitele măsuri de consolidare a încrederii, pașii concreți de care beneficiază cetățenii care locuiesc pe ambele maluri ale râului.”

Europa Liberă: Excelență, admiteți că, dacă Federația Rusă și-ar retrage armata de pe teritoriul Republicii Moldova rezolvarea conflictului transnistrean ar fi mai ușoară?

Moldova, new EU ambassador in Chisinau Jānis Mažeiks

Jānis Mažeiks: „Subiectul respectiv s-a discutat inclusiv la ONU. În cadrul Adunării Generale a fost adoptată o rezoluție cu privire la retragerea trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova, însă subiectul respectiv face parte din istoria mai complexă, din tabloul mai complex, deci nu poate fi privit separat și părțile urmează să discute subiectul respectiv. Cadrul este clar, această prezență trebuie să plece, însă trebuie să fie realizat acest lucru într-un context mai complex, ținând cont de mai multe lucruri. Deci, Federația Rusă face parte din cadrul de activitate în acest sens și, dacă o parte are un interes la un anumit subiect, respectiv ea își va urmări acest interes și în pașii care urmează. Realitatea este de așa natură că părțile urmează să discute subiectul respectiv.”

Europa Liberă: În mediul experților deseori se vorbește despre un paradox. Exporturile cele mai mari ale regiunii transnistreane sînt pe piața Uniunii Europene, iar când e vorba despre politic ei spun că doar o alipire de Federația Rusă ar fi soluția cea mai bună. Iată, cum este înțeles acest lucru – exportăm pe piața Uniunii Europene, dar vrem să ne alipim la Federația Rusă?

Jānis Mažeiks: „Eu nu aș dori acum să mă aprofundez în istoria Republicii Moldova, dar ceea ce ați menționat Dvs. este un adevăr care încurajează. Într-adevăr, comerțul regiunii transnistrene este sau cu restul Republicii Moldova, sau cu țările membre ale Uniunii Europene, ceea ce ne spune că există evident un interes de a coopera și, ulterior, de a face niște pași pragmatici spre o soluție, pentru că factorii care ar determina ceea ce ați spus Dvs. ar fi chiar și aflarea în același spațiu informațional. Repet: este un subiect complex, o problemă complexă pentru care nu există o soluție simplă.”

Europa Liberă: A propos, ce părere aveți despre securitatea informațională și problema propagandei aici, în Republica Moldova?

Jānis Mažeiks: „Subiectul respectiv provoacă îngrijorări evidente, și nu doar în contextul pandemiei de COVID-19, subiect despre care vorbesc și oficialii din partea guvernului, de exemplu, aceeași problemă cu vaccinarea. În Republica Moldova, problema respectivă există nu din cauză că lipsesc vaccinurile, ci din cauză că nu există dorință, iar lipsa de dorință este cauzată, nu în ultimul rând, de faptul că se răspândesc informații false inclusiv pe rețele de socializare. Uniunea Europeană lucrează la acest

subiect, de exemplu, există așa-numitul proiect StratCom East, unde se dezmint mai multe mituri cu referire la pandemia de COVID-19, cu referire la diverse procese politice. De fapt, orice țară ar trebui să lucreze cu cetățenii săi la acest capitol, astfel încât să existe o informație în care pot să aibă încredere persoanele respective, dar pentru aceasta e nevoie în primul rând de presă independentă și puternică, și Uniunea Europeană sprijină presa independentă. Și e nevoie de gândire critică, adică atunci când vezi o informație trebuie să-ți pui întrebarea: eu pot să am încredere în această informație, sursa este credibilă, în informație se menționează ceva surse, eu pot să am încredere în informația dată și, mai ales, eu trebuie să o distribui mai departe? Și cred că cel mai bun loc pentru a asigura acest lucru ar fi nivelul educațional, pentru că gândirea critică și alfabetismul informațional se dezvoltă anume aici.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. viitorul Republicii Moldova? Sunteți la început de mandat, peste patru ani cum vedeți Republica Moldova și dacă cumva va fi anunțată și o perspectivă clară de integrare europeană pentru țările din imediata vecinătate a Uniunii Europene? Această perspectivă a apărut acum pentru statele din Balcani, dar pentru Republica Moldova ar putea să apară această oportunitate, ca să meargă cu o cerere la Bruxelles pentru a cere aderarea la UE?

Jānis Mažeiks: „Aici procesul de integrare europeană este un proces treptat. Republica Moldova, din păcate, se află într-o o etapă foarte timpurie, pentru că nu toate posibilitățile au fost folosite anterior pentru a apropia țara de Uniunea Europeană. Acum aș spune că aveți o oportunitate istorică, pentru că toate ramurile puterii sunt înclinate spre Uniunea Europeană și este posibil să avansăm pe mai multe căi, pe mai multe nivele, timp de patru ani e posibil să facem acest lucru. Cât de departe vom

ajunge, va depinde de oamenii Republicii Moldova, de guvern, de președinție. Uniunea Europeană este gata să sprijine Republica Moldova în ceea ce privește asigurarea unor relații mai apropiate cu UE. Unde vom ajunge noi peste patru ani? Nu aș dori să fac acum preziceri sau să speculez. Eu sper că vom avansa în continuare cooperarea noastră, legislația Republicii Moldova va fi mai aproape de cea a Uniunii Europene, sectorul judiciar și agențiile de combatere a corupției vor funcționa astfel încât să nu provoace întrebări cu referire la activitatea lor, vom avea proiecte de infrastructură majoră, Uniunea Europeană are câteva idei în acest sens - același plan de recuperare economică, care a fost propus în cadrul activității de consolidare a rezistenței Republicii Moldova în contextul pandemiei de COVID, plus mai există și proiecte majore în cadrul Parteneriatului Estic. Guvernul este abia la început de cale, rezultatul care va fi va depinde de hotărârea tuturor celor implicați de a aduce schimbări.”

Europa Liberă: Cât de vulnerabilă rămâne a fi Republica Moldova ca stat, fiind dependentă doar de resursele energetice din Est, de la Moscova?

Jānis Mažeiks: „Unu la mână: dependența de o singură sursă este ceva rău pentru orice țară. În Republica Moldova de mai mult timp a existat o singură alternativă, acum, odată ce există interconexiune cu rețele de distribuție de gaze cu România, teoretic există posibilitatea de a lua gaze din altă parte, însă vreau să vă spun că nicio țară nu se schimbă de una singură, să luăm chiar aceleași prețuri la gaze, care au fost un șoc pentru toți, nu doar pentru Republica Moldova, faptul că s-au ridicat atât de brusc, și schimbările nu se realizează atât de ușor. De exemplu, la nivel legislativ, Republica Moldova ar putea să ofere posibilități legale pentru ca să vină mai mulți prestatori în acest sens în piață. Cât privește proiecte de eficiență energetică, Uniunea Europeană la fel acordă sprijin în acest sens. Ieri am avut ocazia să vizitez Cantemirul și să văd în practică cum se poate reduce necesitatea de a consuma gaz, noi am văzut câteva grădinițe și școli unde s-au izolat clădirile și, respectiv, clădirea a devenit mai frumoasă, mai confortabilă, mai călduroasă și, în același timp, ei au instalat acolo cazane pe biomasă, ceea ce pentru Republica Moldova este un potențial, pentru că în Republica Moldova există mai multe lucruri care pot fi folosite în calitate de biomasă și instalarea unor astfel de cazane ar putea reduce costuri, ar putea reduce consumul de gaze și dependența de surse externe de energie. Și Uniunea Europeană cu mare drag a susținut proiectele de eficiență energetică în teritoriul Republicii Moldova, și vom continua să facem acest lucru pe viitor.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova, pentru că societatea moldavă mai rămâne a fi divizată, unii cred că beneficiile sunt doar dacă țara se apropie mai mult de Uniunea Europeană, dar mai sunt și alții care cred că beneficii pot fi dacă Republica Moldova se apropie mai mult și de Federația Rusă. Geopolitica încă își mai lasă amprenta. Ce le transmiteți cetățenilor Republicii Moldova?

Jānis Mažeiks: „Geopolitica cu siguranță își lasă amprenta asupra oricărei țări și la fel parte din viața oricărei țări face și discuțiile privind viitorul dorit pentru această țară – să fie de orientare de stânga, să fie de orientare de dreapta, să se alăture la o organizație sau la o altă organizație. Până la urmă, cetățenii vor decide care ar fi cel mai potrivit viitor pentru Republica Moldova, însă eu, în calitate de cetățean al Uniunii Europene și în calitate de reprezentant al Uniunii Europene, aș putea spune că văd mai multe avantaje pentru cooperare acum și pe viitor: aveți frontieră cu Uniunea Europeană, cetățenii pot călători în Uniunea Europeană nestingherit, unii lucrează în Uniunea Europeană pentru a-și sprijini familiile și beneficiază

la fel de mai multe lucruri oferite de Uniunea Europeană, ei pot reveni în țară cu mai multe cunoștințe și experiențe noi ca să-și pornească o afacere, de exemplu. Cooperarea cu Uniunea Europeană a adus, de asemenea, la îmbunătățirea standardelor de viață pentru cetățeni, în general, fie că e vorba de produse alimentare, fie că e vorba de calitatea apei. Același Acord privind schimbul liber și aprofundat cu Uniunea Europeană a adus beneficii clare pentru malul drept și pentru malul stâng al Nistrului. Ați menționat acest lucru și au văzut și dânșii un avantaj în cooperarea respectivă. Uniunea Europeană este cel mai mare partener comercial pentru Republica Moldova, este piață pentru două treimi din exporturile moldovenești. Deci, astea toate fiind spuse, pot zice că o cooperare mai apropiată cu Uniunea Europeană este în interesul cetățenilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar, a propos, cine ar avea mai mult nevoie - Uniunea Europeană de Republica Moldova sau Republica Moldova de Uniunea Europeană?

Jānis Mažeiks: „Eu cred că Republica Moldova are mai multă nevoie de Uniunea Europeană. Pentru Uniunea Europeană această relație are două fațete, aș spune, este una pragmatică, pentru că Republica Moldova este un vecin, și este una care ține de valori, pentru că nu este vorba doar de Republica Moldova, în ultimă instanță. Noi sprijinim și vecini, și cei care se află mai departe de noi, pentru că e vorba de întruchiparea valorilor pe care le susține Uniunea Europeană. Oportunitățile oferite de Uniunea Europeană sunt cu mult mai extinse, este cea mai mare piață pentru produsele moldovenești, noi suntem vecini, în zona Uniunii Europene locuiesc în jur de 500 de milioane de persoane. Deci, atunci când vrei să-ți extinzi comerțul este o alegere firească această piață, plus la aceasta, cetățenii Republicii Moldova au votat pentru valorile europene, or, până la urmă, această relație de cooperare este o relație care este benefică pentru ambele părți implicate în ea, poate cu un pic mai multe beneficii pentru Republica Moldova, dar în Uniunea Europeană există acest slogan: „Împreună suntem mai puternici!”, important este să avansăm împreună. Da, avem și celălalt slogan, „Unitate prin diversitate”, și, într-adevăr, noi suntem diverși, dar în cazul Republicii Moldova aceste deosebiri devin mai mici. Și plus la aceasta, oamenii au spus că își doresc o relație mai activă, mai aprofundată cu Uniunea Europeană și eu personal mă bucur de acest lucru.”