Peste 60% sunt femei, fiecare a treia persoană avea vârsta între 60-64 de ani, iar 59.800 de persoane au depășit vârsta de 80 de ani.
La 1 ianuarie 2024, pentru fiecare 100 de femei în vârstă de 60 de ani și peste, erau aproximativ 66 de bărbați. Cele mai mari diferențe între bărbați și femei apar la cei de 85 de ani și peste, unde numărul bărbaților a scăzut de la 43 la 39 pentru fiecare 100 de femei, comparativ cu 2020.
Femeile trăiesc în medie cu 4,7 ani mai mult decât bărbații
Speranța de viață pentru persoanele de 60 de ani a crescut cu 0,4 ani pentru bărbați și cu 0,9 ani pentru femei, în ultimii cinci ani. Astfel, o femeie de 60 de ani mai are de trăit în medie încă 20,4 ani, în timp ce un bărbat de aceeași vârstă - aproximativ 15,7 ani, conform datelor din 2023.
Cei mai mulți pensionari sunt femei
Conform datelor de la Casa Națională de Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2024, în R. Moldova erau 674.900 de pensionari, dintre care 528.700 - pentru limită de vârstă. Aproape toți pensionarii pentru limită de vârstă (99,8%) aveau 60 de ani și peste, iar dintre aceștia 67,3% erau femei.
Pensiile femeilor sunt mai mici decât ale bărbaților
În 2023, pensia medie pentru limită de vârstă a fost de 3683,6 lei, în creștere cu 16,4% față de anul precedent. În cazul bărbaților, pensia medie a fost de 4155,7 lei, comparativ cu 3455,4 lei pentru femei. Potrivit datelor BNS, aceasta acoperă valoarea minimului de existență stabilit pentru pensionari.
Minimul de existență pentru pensionari pentru limită de vârstă, în 2024, a fost de 2403,9 lei. Acesta diferă în funcție de mediul de reședință: 2723,3 lei pentru pensionarii din orașele mari, 2419,2 lei pentru cei din alte orașe și 2279,9 lei pentru pensionarii de la sate.
Tot mai multe persoane în etate se angajează
Datele arată că 97.000 de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste au fost active economic, ceea ce reprezintă 10,4% din totalul forței de muncă. Cei mai mulți vârstnici activi au lucrat în agricultură, gospodăriile țărănești fiind o sursă importantă de venit. Fiecare a patra persoană a lucrat în sfera serviciilor sociale, prestate în special de stat.
Cei mai mulți vârstnici locuiesc singuri, la sate
Conform Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice pentru 2023, 42,7% dintre gospodării aveau cel puțin o persoană în vârstă de 60 de ani și peste. Dintre acestea, 79,7% erau gospodării formate exclusiv din vârstnici, iar restul aveau și alte persoane în componență. Dintre gospodăriile formate doar din vârstnici, 67,8% se aflau în mediul rural, în timp ce 32,2% erau în mediul urban.
Când vine vorba de venituri, gospodăriile cu vârstnici dispun, în medie, de aproximativ 4.515 lei lunar pe persoană. Gospodăriile din mediul urban stau mai bine la capitolul venituri, cu un venit mediu de 5.498 lei pe persoană, comparativ cu 4.002 lei pe persoană în mediul rural.
Prestațiile sociale, principală sursă de venit
Pentru majoritatea gospodăriilor cu vârstnici, cea mai importantă sursă de venit sunt prestațiile sociale - 55,4% din veniturile lunare. Plățile salariale contribuie cu 26,1%, iar activitățile agricole individuale cu 7,5%. Transferurile din afară aduc un aport de 6,2% în veniturile acestor gospodării.
În medie, o gospodărie cu vârstnici a cheltuit lunar 3798,6 lei pe o persoană. Cheltuielile sunt mai mari în orașe - 4437,4 lei pe persoană pe lună; în sate - 3465,1 lei pe persoană.
Bătrânii care locuiesc singuri au mai puține comodități
Gospodăriile formate doar din vârstnici au un nivel scăzut al confortului. 90,5% din gospodăriile cu vârstnici și alte persoane aveau acces la apeduct, în timp ce cele formate doar din vârstnici - 83,6%. Situația este similară și în cazul sistemului de canalizare, apă caldă, baie sau duș, precum și a grupurilor sanitare cu apă în interiorul locuinței.
La orașe trăiesc mai bine decât în sate
Condițiile de trai ale vârstnicilor diferă considerabil între mediul rural și cel urban. În orașe, locuințele de tip bloc sunt conectate la rețelele de apă, canalizare și încălzire, ceea ce înseamnă că vârstnicii din mediul urban locuiesc în condiții mult mai bune decât cei din sate.
În orașe, 98,7% dintre locuințele gospodăriilor formate doar din vârstnici aveau apeduct, 96,9% erau dotate cu sisteme de canalizare, 89,6% aveau baie sau duș în locuință, iar 75,4% se bucurau de încălzire centrală sau autonomă. În contrast, în mediul rural, doar 76,5% din gospodării aveau apeduct, 61,0% - la canalizare, 47,2% aveau baie sau duș, iar 91,2% foloseau sobe cu lemne sau cărbune pentru încălzire.
Circa 76% din gospodăriile formate numai din vârstnici au apreciat nivelul de trai ca fiind satisfăcător. În orașe, 11,6% au apreciat nivelul de trai ca fiind bun sau foarte bun, pe când în mediul rural – doar 5,2%.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te