Peste 80% din persoanele care au participat la studiul „Violența asupra persoanelor în vârstă în Moldova” recunosc existența violenței în familie, în societate și cunosc tipurile de violență.
Cei mai mulți dintre respondenți (32,1%) consideră că cea mai răspândită formă de violență asupra vârstnicilor este cea fizică, fiind, de altfel, și cea mai ușor de recunoscut. Pe locul doi după frecvență a fost identificată violența psihologică, menționată de doi din 10 respondenți. Iar locul trei, cu câte 15,9%, este împărțit între violența economică și neglijența față de vârstnici.
De asemenea, aproximativ unul din 10 respondenți (sau 11,5%) a menționat abandonul drept cea mai frecventă formă de violența la care sunt supuși vârstnicii. Violența sexuală a fost nominalizată de 3,1% din cei chestionați.
Studiul mai arată că oamenii de la orașe, fiind mai bine informați, recunosc mai ușor formele subtile, mai puțin evidente ale violenței decât cei din sate. De exemplu, izolarea, interzicerea de a-și gestiona propriii bani, refuzarea asistenței medicale, interzicerea de a se vedea cu rude sau cu prieteni, glumele indecente sau batjocoritoare sunt recunoscute ca forme de violență într-un procent mai mare în mediul urban comparativ cu mediul rural.
Autorii cercetării spun că, de cele mai multe ori, persoanele în vârstă care sunt victime ale violenței în familie nu raportează situațiile în care se află.
„În cei 9 ani de la ultimul studiu privind violența asupra persoanelor în vârstă, nivelul de informare a crescut. Oamenii știu formele de violență și abuz, înțeleg că reprezintă o încălcare, dar nu cunosc unde și ce suport pot primi și nici nu există servicii la nivel de comunitate. Dacă și există, sunt destul de departe, iar vârstnicii se gândesc că, după ce vor sta o perioadă la un centru de plasament, vor reveni oricum în mediul familial, unde este agresorul”, a spus Europei Libere, Dina Ciubotaru, manageră de program la HelpAge Moldova.
Vezi și reportajul despre vârstnicele din satele Sărata Nouă și Cazangic, raionul Leova, care au participat la sesiune de informare unde au aflat ce este discriminarea și cum pot depune o plângere dacă li se încalcă drepturile.
Your browser doesn’t support HTML5
Vârstnicele de la sate învață cum să-și apere drepturile. „Așa am fost educate: «Lasă, rabdă, taci»”
Agresați de propriii copii
Un număr mare de respondenți (unul din cinci) au spus că sărăcia este principala cauză a violenței în familie asupra vârstnicilor. În același timp, persoanele cu un nivel scăzut de educație, cele din medii rurale și femeile sunt categorii mai vulnerabile.
Potrivit autorilor, bătrânii care au nevoie de îngrijiri, ajunși neputincioși și fără bani sunt abuzați cel mai des chiar de copiii lor, care le iau pensia, îi agresează fizic sau emoțional.
„Codul Familiei pune responsabilitatea pe membrii familiei apți de muncă, spune că copiii trebuie să aibă grijă de părinți, dar mai departe, nu există mecanisme ca să fie asigurată această îngrijire și să fie evitate situațiile de abuz. Nimeni nu monitorizează aceste familii”, explică Dina Ciubotaru.
Studiul privind violența asupra vârstnicilor a fost realizat în 2023-2024. La sondajul propriu-zis au participat 1.988 de persoane cu vârste de peste 60 de ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te