Vasile Botnaru: Trufia de candidat cu ziua (VIDEO)

Vasile Botnaru în studioul Europei Libere

Un minut de comentarii electorale...

Dacă mi s-ar întâmpla să mă salte niște extratereștri ca să afle care-s cei mai valoroși moldoveni pentru a fi clonați undeva pe o planetă asemănătoare cu Terra, le-aș recomanda, întâi de toate, să bage în seamă specia de oameni cărora le crește curajul ca pe drojdii atunci când ajung în ipostaza de candidați pentru o funcție. Nu contează care. De intendent, ambasador, ministru, șef de pașalâc, ori eunuc la visteria partidului.

Your browser doesn’t support HTML5

Un minut electoral cu Vasile Botnaru

Ei sunt mereu cu arma la picior. Peste noapte ei capătă atâta încredere în propria importanță și competență că îți vine să încarci telefonul de la câmpul magnetic ce-l emană. Ei au soluții pentru domenii în care nu au scris barem o teză de curs în anii de studenție, dară mi te să mai și tragă cu ochiul într-o carte. Ei au păreri sofisticate, pe care le ambalează în cuvinte, precum iepuroaica își ascunde puii în puful smuls din propria blană.

Cine nu le prețuiește talentul, devine dușman de moarte. Cine-i suspectează de imbolduri meschine, este declarat agent al infernului. Nimeni nu are dreptul să le pună la îndoială onestitatea, chiar atunci când îndărătul predicilor despre virtuți și patriotism stau coțcării de doi bani, de trei ruble, sau de 33 de arginți. Specia asta descinde de prin branșa genealogică a secretarilor de partid de la toate unitățile de producție de pe vremea sovieticilor. Parcă le văd aievea dotarea obligatorie - mapa de purtat subsioară și pantalonii bufanți care să rimeze cu ținuta lui Budionny (Semion Mihailovici).*

Pe când eram copil, un mahalagiu din partea ucraineană a satului meu de baștină obișnuia să imite trufia activiștilor mergând țanțoș ca un curcan în călduri. Și dacă mai avea câteva pahare la bord, numaidecât vocifera pe ucrainește “Ya-diputat-telea-pasă»**. Suna ca numiri de funcții barosane, „diputat-raisoveta” sau „cilen-politbiuro-ka-pă-ăs-ăs». Într-un târziu m-am prins că în mica lui parodie chefliul pretindea că este “deputat-de-păscut-juncani“.

* https://fr.wikipedia.org/wiki/Semion_Boudienny

** «pan telea pasă» (domnul care… paște vițelul) este o expresie populară în mediul etnicilor ucraineni pentru că face parte din folclorul copiilor, luând în bășcălie indivizii care «se dau rotunzi»; imitarea discursului savantlâcos și fără noimă o conține varianta «pip sily tre, cum telea pase» (popa macină sarea, cumetrul paște vițelul) care sugerează fonetica limbii franceze și astfel satira și mai rafinată țintește trufia, nepriceperea și inepția.