Catedrala Mântuirii Neamului se sfințește duminică, la București, în cadrul unor ceremonii care vor dura o săptămână. Este un proiect la care piatra de temelie s-a pus în 2007, iar planul și amplasarea au fost subiect de dispută publică și politică din anii 90. Finanțarea catedralei a aprins însă patimile cele mai intense. La începutul anilor 2000, s-a vorbit despre subscripție publică a credincioșilor ca principala sursă de finanțare. Acum, banii provin în mare parte de la bugetul de stat, peste 70%, iar sponsorii și Biserica sunt finanțatori ai catedralei cu 30%. Cei mai mulți bani publici au fost acordați în timpul guvernărilor PSD. L-am întrebat pe Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei de la București, dacă a fost un consens politic în construirea Catedralei, care este într-o fază intermediară, după 11 ani și peste 100 de milioane de euro.
Vasile Bănescu: „Practic, consensul legat de acest proiect, de finalizarea lui, a existat după 1990, în sensul că autoritățile statului au avut deschidere totală față de realizarea lui. Din rațiuni înalte și absolut logice, anume că Catedrala Națională este un proiect care privește nu doar Biserica Ortodoxă Română (BOR), ci și statul român, întrucât vorbim despre un patrimoniu spiritual, simbolic al acestei națiuni și, bineînțeles, vorbim de rațiunea fondatoare a proiectului, care este cinstirea eroilor. Așadar, deschiderea a existat. Cu toate acestea, au trecut, iată, foarte mulți ani după 1990, pentru că a intervenit problema, într-o anumită perioadă a fixării locului pentru această catedrală. După multiple încercări, Piața Unirii, Parcul Carol, s-a ajuns la soluția Dealul Arsenalului. Nu întâmplător, pentru că, pe locul pe care se ridică această catedrală, al vechiului cartier Uranus, au existat cinci biserici – trei dintre ele demolate în perioada regimului comunist, două dintre ele, translatate. Așadar, pe locul pe care au fost răstingnite niște biserici pe vremea comunismului, s-a ridicat acum această catedrală.”
### Vezi și... ### Efigia neterminată a neterminatei tranziții postcomuniste din România (VIDEO)Europa Liberă: Finantarea construcției se bazează pe bani de la stat și donatii private ale credincioșilor. Cum se împarte contribuția, procentual?
Vasile Bănescu: ”Procentual, sumele oferite de stat, evident, sunt mai mari decât sumele oferite prin donații, întrucât trăim într-o situație fragilizată economic pentru o majoritate a populației și lucrul acesta este, oarecum, firesc. Proporțional, se poate vorbi de aproximativ 30% fonduri provenite din donații și prin participarea BOR. Restul sunt, într-adevăr, fonduri provenite de la stat”.
Europa Liberă: Cât a cheltuit, concret, Biserica din banii proprii?
Vasile Bănescu: ”Aceste sume sunt și ele variabile. De exemplu, BOR va participa în mod major la mozaicurile interioare. BOR a solicitat, ca orice alt cult religios, fonduri. Care i s-au oferit sau nu. Aceasta depinde de bunăvoința celor care pot face lucrul acesta. Nu am acum o sumă pe care să o spun concret, putem vorbi, eventual, despre asta, după ce voi afla eu însumi. Chiar nu am o asemenea sumă. Ce pot să vă spun este că participarea este maximum posibilă, în sensul că se oferă maximum posibil.”
Your browser doesn’t support HTML5
Sondaj: Primăria București, milioane de euro pentru marea Catedrală. „Dar pentru spitale cât au dat?”
Europa Liberă: Vrem școli și spitale, nu catedrale, este o sintagmă des invocată în spațiul public
Vasile Bănescu: ”Este una dintre cele mai otrăvite și mai ilogice sintagme.Este o aberație prin excelență. O contradicție în termeni, pentru că România nu duce lipsă în momentul acesta în mod cronic de spitale, ci de medici. În al doilea rând, spitalele care sunt necesare, căci sunt localități care au nevoie de spitale, nu au nicio legătură, ca să spun așa, lipsa de demarare a acestor proiecte cu ridicarea catedralei naționale. Nu din cauza ridicării Catedralei Naționale, care a costat până în acest moment 105 milioane de euro, o sumă foarte ușor de comparat cu sume colosale care se orientează spre proiecte fără nicio finalitate. Este o sumă care nu a contribuit în niciun fel la stoparea altor proiecte sociale din România. Nu există nicio legătură între spitale și catedrală. Plus că sintagma include un plural. Nu avem mai multe catedrale. Avem o singură Catedrală Națională, cum era și firec să avem. Așadar, opoziția între Catedrală și spitale, autostrăzi, școli este realmente o opoziție care îi descalifică pe cei care au făcut-o.”
Your browser doesn’t support HTML5
Dan Grigore: „Arhitectura Catedralei miroase cam mult a Ceaușescu”
Europa Liberă: Criticii proiectului spun că ridicarea catedralei se face fără o condamnare explicită a comunismului de către BOR
Vasile Bănescu: ”BOR a condamnat comunismul și orice formă de totalitarism încă din 1990. Este un lucru, din păcate, neștiut, faptul că BOR a avut în temnițele comunismului 3.000 de preoți. A chestiona Biserica pe marginea condamnării comunismului mi se pare un lucru care, sigur, poate fi discutat, dar el s-a consumat. Nu există niciun fel de cochetare cu vreo formă de totalitarism a BOR, cum, din păcate, în mod absolut malițios, s-a încercat asocierea aceasta, chiar recent, din partea unui istoric austriac de sorginte elvețiană (n.r – Oliver Jens Schmitt, autorul volumului ”România în 100 de ani”, în care BOR, alături de Academia Română și Securitate sunt considerate stâlpi ai perpetuării dictaturii comuniste). BOR a plătit tribut de sânge, alături de toate cultele din România, în perioada comunismului. Opoziția Bisericii față de comunism a fost majoră. Punctual au fost cazuri nefericite de colaborare. Nu se poate vorbi de colaborarea BOR in corpore cu comunismul.În plus, există forme de colaborare inevitabile în orice stat, în orice epocă din istoria umanității între autoritățile statului și ale unui organism subdiacent în acel stat.”
Europa Liberă: Va fi sfintirea Catedralei Mantuirii Neamului schimbarea la față a BOR, într-o societate polarizată și divizată?
Vasile Bănescu: ”Va schimba lucrul la nivelul imaginii BOR. Mai mult decât alte culte, BOR are cultul eroilor. Fundamentală în ortodoxie, cinstirea martirilor, a sfinților. Este ceea ce se va întâmpla în această catedrală. Ei pot fi cinstiți oriunde, dar simbolic vorbind, un centru al ortodoxiei românești lipsea. De-acum înainte, prin întreg ansamblul arhitectural, putem vorbi de o imagine consolidată, îmbunătățită la nivelul imaginarului public în România. Așa cum alte biserici ortodoxe, toate din Europa, au o catedrală națională, în sfârșit are și BOR una.”
Europa Liberă: Va fi cea mai mai mare catedrală a Ortodoxiei și a treia, ca înălțime, din Europa!
Vasile Bănescu: ”Da! Ceea ce nu poate decât să ne bucure. Înălțimea va fi de 120 de metri, pe care se va adăuga o cruce, evident impozantă, care va fi, cred, de 7 m. Proporțiile – lungimea de 120 de m și lărgimea de 70 de m – sunt bine gândite, pentru că o catedrală, datorită rațiunii de reprezentare a spiritualității cultului respectiv, nu poate avea decât proporții mari. O catedrală nu poate fi nici mică, nici din lemn, cum s-a fredonat cândva”.