Veaceslav Negruța: „Așteptările au fost foarte mari față de noua conducere a Băncii Naționale ca instituție independentă”

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, și-a anunțat demisia, marți, 20 noiembrie, declarând că sectorul bancar a fost recapitalizat și acum nu prezintă riscuri pentru sistem, deponenți sau pentru buget. Potrivit guvernatorului, în ceea ce privește acționariatul bancar, au fost întreprinse acțiuni energice pentru a-i asigura transparența. Ca rezultat, două din băncile sistemice au fost vândute, iar a treia a fost plasată în administrare temporară și se derulează discuții cu potențiali investitori. „Dacă acum doi ani, mai puțin de 20% din activele sistemului bancar în minoritate erau gestionate de grupuri internaționale de înaltă calitate, acum această cifră este de peste 70 de procente”, a spus Sergiu Cioclea, care a mai lăudat și buna relație pe care BNM o are cu FMI și cu Banca Mondială. Explicația pentru demisia sa a fost „motivele personale”. Moldova însă nu mai primeşte macrofinanțarea de la Uniunea Europeană, ca urmare a stagnării reformelor democratice și a măsurilor – considerate antidemocratice – de către Parlamentul European. În aceste condiţii, cu un guvernator demisionar la BNM și fără bani europeni, Valentina Ursu a discutat cu fostul ministru al finanţelor Viaceslav Negruța.

Interviu cu Veaceslav Negruța

Europa Liberă: Surprinde sau nu această demisie a guvernatorului Băncii Naționale?

Veaceslav Negruța: „Surprinde pentru că, de regulă, toate lucrurile aici, în Republica Moldova, inclusiv anunțuri de așa gen se fac un pic altfel. Și aici pot fi mai mute explicații probabil, dar atâta timp cât nu avem prea multe detalii oferite de către guvernatorul Cioclea, probabil că e complicat să ne dăm prea mult cu părerea.”

Europa Liberă: Dar care ar putea fi adevăratele motive care l-ar fi făcut pe dl Cioclea să abandoneze acest portofoliu de guvernator al Băncii Naționale?

Veaceslav Negruța

Veaceslav Negruța: „Din ce vedem ca și declarație făcută chiar de dl Cioclea, ar fi fost invocat un motiv și personal, dar dl Cioclea zice că în acei trei ani a reușit atât de mult cât s-ar fi reușit poate în șase ani în alte condiții. Dacă pornim de la norma legală și de la mandatul care a fost oferit în Parlament, e vorba de un mandat de șapte ani. Respectiv, mandatul unui guvernator durează șapte ani. Intensitatea muncii cu siguranță e în așa fel repartizată ca să fie onorate obligațiuni, angajamente ale unei bănci centrale în domeniul politicilor monetare sau în domeniul supravegherii bancare. Este adevărat că este un mandat complicat, el vine după acea fraudă și criză bancară care au fost, probabil că intensitatea, posibil și dedicația a fost una solicitantă și atunci cu siguranță ar putea să intervină anumite lucruri, poate anumite reevaluări pe care dl guvernator Cioclea le-a făcut, dar este adevărat și faptul că la început de mandat, atunci când a fost împuternicit de către Parlament, așteptările au fost foarte mari față de noua conducere a Băncii Naționale, față de Banca Națională ca instituție care trebuie să fie una independentă, față de rolul Băncii Naționale în tot ce urma să se întâmple aici.”

Europa Liberă: În culise, dar deja și în spațiul public se vorbește că această demisie ar putea avea legătură și cu punerea în aplicare a legii amnistiei capitalurilor ce trebuia să intre în vigoare de la 1 octombrie, se mai vorbește că ar putea fi legată această demisie și de proasta relație pe care o are guvernarea de la Chișinău cu Uniunea Europeană. Admiteți că și aceste lucruri puteau să influențeze această decizie a guvernatorului?

Veaceslav Negruța: „Este cert că guvernatorul Băncii Naționale de altfel este foarte atașat și într-un fel dependent când zicem de realizarea anumitor reforme, de existența unui program activ cu Fondul Monetar, în primul rând, și al doilea moment – de tot ce se cheamă un bun dialog, activ, inclusiv financiar cu alți parteneri, cum ar fi Banca Mondială sau, în cazul Republicii Moldova, cu Uniunea Europeană. Noi vedem că avem un program cu Fondul Monetar unde, apropo, guvernatorul este și guvernator în Consiliul Fondului Monetar din partea Republicii Moldova, deci este și un factor de decizie la nivel de FMI, avem un program, dar sunt câteva lucruri care ne fac să concluzionăm că acest program este într-un fel de suspans, pentru că da, sunt misiuni mai tehnice, sunt anumite discuții tematice, dar acele tranșe financiare sunt într-un fel în suspans din simplul motiv că guvernarea de aici, de la Chișinău, a decis misiunea de evaluare să vină abia după alegeri. Respectiv, Moldova ar putea să piardă cel puțin două tranșe din acele angajamente cu Fondul Monetar.

Este un disconfort pentru guvernatorul Băncii Naționale, pentru că într-un fel reprezintă Republica Moldova în acest dialog cu FMI, pe de altă parte, ar putea să fie și un deranj pentru dânsul, ca și guvernator, atunci când dialogul este mai mult platonic decât unul activ. Și să nu uităm că programul cu FMI se termină în 2019, până apare un nou Guvern, până încep negocierile și revenirea la normalitate, ar putea să fie necesară de fapt începea discuțiilor pe un nou program cu FMI, pentru că cel vechi va expira. Pe de altă parte, există un dialog relativ bun cu Uniunea Europeană din partea Băncii Naționale, pe acel program twinning și unde Banca Națională a beneficiat și beneficiază în continuare de asistență tehnică profesionistă în cadrul acestui program și el trebuie să fie continuat, indiferent de vrerile sau dorințele guvernanților de aici. Este adevărat că un program activ cu FMI este și o formă de protecție pentru guvernator, dar și pentru un ministru al Finanțelor vizavi de anumite porniri politice, electorale și de alt gen. Din punctul acesta de vedere, sigur că guvernatorul ar fi fost într-o poziție mai confortabilă pentru această funcție dacă programele nu erau într-o formă ascunsă, directă sau indirectă, de suspans. Azi noi avem aceste programe într-un fel suspendate.”

Europa Liberă: Această lege a amnistiei capitalurilor ar fi putut și ea să influențeze încheierea mandatului înainte de termen?

Veaceslav Negruța: „Este o decizie personală a dlui guvernator. Nu exclud că printre aceste elemente care au convins guvernatorul să abandoneze funcția de guvernator să fie și această lege a amnistiei capitalurilor. Amnistia capitalurilor este privită ca un element dintr-un pachet nociv, care a fost aprobat de guvernarea de aici, or toți partenerii de dezvoltare, și atunci în 2016, grație cărora până la urmă s-a retras proiectul din Parlament, dar au fost tentați acești parteneri în iulie 2018 și poziția categorică din partea celor de la FMI, de la Banca Mondială, de la Delegația europeană și de la alte ambasade, alte reprezentanțe a fost una categorică. Legea este una contraindicată Republicii Moldova.

Am avut fraudă bancară care nu este investigată până la capăt, resursele nu sunt recuperate și când vorbim de așa-numita amnistie a capitalurilor, nu este altceva decât legalizarea ilegalităților. Și prin prisma eforturilor de combatere a spălării banilor acesta este un canal perfect pentru legalizarea de ilegalități aici, pe intern, inclusiv resurse de origine nu doar din Moldova, dar și din afară. Lucrurile astea au fost spuse de toți și, practic, toți au fost puși în fața unei situații că legea e lege. Și acum vedem și Fondul Monetar, și Banca Mondială, care spun că OK, e un pas important această modificare operată foarte recent, fără procedură transparentă, fără careva explicații se modifică o lege. Dar de ce 6%, de ce nu 3% cum a fost înainte sau de ce nu 2% cum a fost în prima variantă? Dar de fapt în esență poate să fie și 100% încasare în favoarea bugetului ca și resurse în procedură de legalizare, oricum legea este nocivă, pentru că, pe de o parte, îi pune într-o situație proastă pe cei care sunt respectuoși cu legea, pe de altă parte, oferă impunitate față de tot ce se cheamă lege pentru cei care au beneficiat de aceste active, resurse financiare în mod ilegal sau fraudulos. Deci, legea prin definiție este ilegală.”

Europa Liberă: Unii experți cred că, deși se vorbește despre asanarea sistemului bancar, ei nu exclud că, în același timp, ar putea să mai dispară o sumă comparabilă cu miliardul despre care se zice că a fost furat. Au dreptul la viață și asemenea păreri?

Veaceslav Negruța: „Oricând au dreptul la viață astfel de păreri atâta timp cât multe lucruri n-au fost clarificate până la urmă. Problema mare a Republicii Moldova este că chiar dacă se aprobă o lege nouă sau noua legislație în domeniul bancar a fost aprobată, asta nu dă certitudinea că legea e aplicată exact cum e spiritul acestor legi și atâta timp cât există grupuri de interese în preajma acestui sector financiar-bancar, cu siguranță legea, nefiind aplicată adecvat, lasă loc pentru astfel de incertitudini și noi situații complicate pentru noi aici, în Republica Moldova. Este adevărat că acele angajamente care au fost făcute cu Fondul Monetar, inclusiv ce ține de transparentizarea sectorului financiar-bancar, alte lucruri, da, ele au fost pornite, dar nu și finalizate; da, legea este, dar nu este suficient ca și argument vizavi de certitudinea pe viitor. Din acest punct de vedere, atâta timp cât procesul decizional este unul lipsit se transparență, iar legea este aplicată selectiv sau în interesul unor grupuri cu interese, pierde și Banca Națională ca și instituție independentă și pierd din valoare și din credibilitate toate declarațiile și așa-zisa voință politică declarată pe intern și în exterior.”

Europa Liberă: Cine ar merita să ia locul dlui Cioclea?

Veaceslav Negruța: „Indiferent cine ar ocupa funcția de guvernator la Banca Națională, cu siguranță există o foaie de parcurs, o agendă foarte complexă și complicată pentru această persoană și pentru managementul Băncii Naționale. Cu siguranță, atâta timp cât persoana nu va fi independentă, nu putem vorbi despre independența Băncii Naționale ca instituție. Instituția Banca Națională poate fi independentă doar în condițiile în care există oameni independenți în luarea deciziilor la nivel de Bancă Națională. Guvernarea de aici este obligată să vină cu o propunere, să identifice un alt guvernator și să umple acest gol care apare după data de 30 noiembrie, dar eu sunt departe de gândul că această guvernare va admite o persoană non-loială, o persoană care s-ar conduce de alte lucruri decât interesele de grup. Și indiferent, e vorba de imitarea de noi concursuri sau alte proceduri de selecție, deocamdată lucrurile nu s-au schimbat în tot ce se cheamă numirea în funcții-cheie a persoanelor loiale guvernării.”