Premierul socialist, Pedro Sanchez, a proclamat victoria partidului său socialist, care a obținut aproape 30% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare. Într-un discurs în fața suporterilor, Sanchez s-a arătat dispus să facă coaliție cu „toate grupările pentru a guverna în limitele Constituției”, acesta fiind aparent și un avertisment adresat separatiștilor catalani. Socialiștii vor avea aproximativ 123 de mandate în Parlamentul spaniol cu 350 de locuri. Partidul Popular de centru dreapta este pe cale să obțină numai 66 de mandate, aproape de două ori mai puține decât a avut până acum. Voturile popularilor par să fi mers către Partidul Liberal de centru-dreapta Ciudadanos (57 de mandate). Partidul Podemos , aliații „naturali” ai socialiștilor, a câștigat 42 de mandate.
Alegerile din acest an au marcat revenirea în Parlament a extremei drepte, reprezentată de partidul VOX, pentru prima dată de la moartea dictatorului Francisco Franco în 1975 și trecerea la democrație.
### Vezi și... ### Rămășițele lui Franco și sufletul spaniol (FOTO)Participarea la vot a fost ridicată, de peste 60%, față de 51% în 2016.
Socialiștii lui Sanchez nu pot guverna singuri și se vor alia cu Podemos, în timp ce grupul de dreapta, condus de Partidul Popular, are trei partide în Parlament, cu extrema dreaptă. Dezavantajul este că partidele de dreapta au aproape aceeași pondere, ceea ce creează rivalități și tensiuni mai mari decât în tabăra de stânga. Iar Partidul Popular nu se poate erija, în baza voturilor, în liderul „natural” al acestui grup.
Barcelona, manifestație a separatiștilor, 16 februarie 2019.
Scrutinul și campania electorală au stat sub semnul crizei din Catalonia, regiune care și-a proclamat independența în octombrie 2017. De atunci, mulți din liderii mișcării secesioniste au fost judecați.
Iar criza provocată de mișcarea de independență a creat și solul fertil pentru VOX, înființat de un fost membru al Partidului Popular. S-au adăugat criza imigranților dar mai ales, disputa din cadrul Uniunii Europene privind redistribuirea imigranților din afara continentului. Spania, ca așa-numită țară de frontieră, la fel ca Italia și Grecia, a avut cel mai mult de suferit de pe urma lipsei de coeziune și solidaritate între țările UE. Totul pe fundalul crizei economice din 2008, care a lăsat urme grele în Spania.
„Ei vorbesc de Catalonia și Franco, eu vorbesc de cum să-mi găsesc de lucru” declara duminică un tânăr alegător spaniol unei televiziuni locale, comentând ofensiva extremei naționaliste. Rata șomajului în Spania este oficial de 14% în acest moment, dar dublă între tineri.
Este a treia oară, în trei ani și jumătate că în Spania au loc alegeri generale, care până acum nu au dus decât la fărâmițarea spectrului politic. Fenomen care va continua, spun prognozele, și după alegerile de duminică.