Viena: discuții neconcludente între OSCE și Rusia în legătură cu Ucraina

Discuții neconcludente între OSCE și Rusia în legătură cu Ucraina

«Riscul de război în Europa este cel mai ridicat de 30 de ani încoace», a declarat astăzi la Viena Zbigniew Rau, ministrul de externe al Poloniei.

Polonia deține anul acesta președinția rotativă a Consiliului permanent al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

După Geneva și Bruxelles, discuții tensionate în legătură cu Ucraina și amenințarea rusă în estul Europei au avut loc astăzi la Viena, în cadrul OSCE, cu participarea Rusiei, cu totul: ambasadorii a 57 de țări. A fost, la suprafață, un gest încurajator al Moscovei. În aprilie 2021, Rusia refuzase să participe la discuțiile OSCE despre Ucraina.

Săptămâna a început luni, 10 ianuarie, printr-o reuniune la Geneva, în Elveția, între adjuncta secretarului de stat al SUA Wendy Sherman și vice-ministrul rus de externe Serghei Riabkov. Discuțiile au fost însă un eșec, iar Rusia se declarase de altfel „dezamăgită” de semnalele Statelor Unite chiar înaintea întâlnirii de la Geneva.

Au urmat, miercuri 12 ianuarie, discuții la Bruxelles, în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Ca și refuzul anterior de a participa la lucrările OSCE despre Ucraina, Rusia a luat parte pentru prima oară din vara anului 2019 încoace la o asemenea întâlnire de discuții cu membrii NATO, la Bruxelles. A fost vorba, ca și luni la Geneva, doar un set de discuții fără rezultat - situația rămâne încă departe de începerea unor negocieri.

Un joc de poker diplomatic tensionat

Este limpede la încheierea discuțiilor OSCE de la Viena, că divergențe majore subzistă între occidentali și Rusia, indiferent de natura formatului în care se duc contactele și discuțiile.

Principalul punct de discordie între Occident și Rusia rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să nu se alăture niciodată Alianței Nord Atlantice - NATO, ceea ce atât Washingtonul cât și NATO au refuzat din start. NATO a făcut o promisiune formală Ucrainei și Georgiei, la summitul de la București din 2008, că cele două republici foste sovietice se vor alătura într-o zi Alianței. Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a repetat de altfel miercuri că Rusia nu se poate opune dorinței Ucrainei de a deveni un membru al alianței militare occidentale.

Ca într-un joc de poker diplomatic, răspunsul Rusiei a fost joi de a ridica bluful cu un grad: cum o anunță agenția oficială rusă TASS, același vice-ministru de externe Serghei Riabkov a spus că experții militari îl informează pe Vladimir Putin în legătură cu feluritele opțiuni în cazul înrăutățirii situației în jurul Ucrainei. Ba chiar, Riabkov a spus că dacă tensiunile cu occidentul nu se aplanează, nu poate exclude desfășurarea de trupe rusești în Cuba sau Venezuela.

Tot potrivit TASS, și ambasadorul Rusiei la OSCE, Aleksandr Lukașevici, a cerut Occidentului «să nu mai vadă în Rusia un adversar» și a avertizat că o asemenea atitudine este «primejdioasă».

La Washington, în acest timp, un grup de senatori republicani a propus ca Ucrainei să i se acorde așa-numitul statut de țară «NATO Plus», care i-ar da acces la asistență militară sporită și la noi garanții de securitate. Asta s-ar adăuga unui nou set de sancțiuni economice care l-ar putea viza de astă dată chiar pe Putin personal.

Neputința OSCE și a diplomației

În ultimii cinci ani, mii de observatori OSCE, neînarmaţi, au monitorizat armistiţiul fragil dintre forţele guvernului ucrainean şi separatiştii proruşi din estul ţării.

Participarea la echipele de observatori şi experţi internaţionali din partea OSCE, care monitorizează în general alegerile din diferitele ţări membre, se face pe principii de voluntariat şi, în consecinţă, eficienţa acestor misiuni de monitorizare depinde foarte mult de voinţa ţărilor membre şi de disponibilitatea lor de a plăti trimiterea unor observatori. OSCE monitorizează însă și respectarea încetării focului în diferitele zone de conflict din Balcani sau din spațiul fost-sovietic, precum și în Ucraina, în jurul Donbasului secesionist și sprijinit de Rusia.

Luni, astfel, observatorii OSCE desfășurați în Ucraina au raportat nu mai puțin de 138 de încălcări ale focului în zona liniei frontului cu regiunile separatiste.

Polonezul Zbigniew Rau a propus extinderea mandatului misiunii observatorilor OSCE din Ucraina și după data de 31 martie anul acesta, când teoretic mandatul lor va expira. O organizație cum este OSCE nu are însă nici o putere de constrângere, aşa încât rezultatele monitorizărilor pot deseori fi ignorate. In acelaşi timp, o critică foarte serioasă din partea OSCE poate afecta într-un anume fel legitimitatea unor alegeri, sau a situației dintr-o zonă de conflict, dar asta depinde, desigur, de gradul de democratizare a ţării respective.

Cum o spune, într-un interviu publicat astăzi în cotidianul francez Le Monde, directorul general al organizației pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch Kenneth Roth: În realitate, «Putin se teme mai tare de democrația ucraineană decât de NATO.»