„Viitorul R. Moldova e mai aproape de UE, dar nici relațiile cu Rusia nu trebuie stricate” (VIDEO/FOTO)

Președinta Maia Sandu a declarat că va reface relațiile cu România și Ucraina, anunțând că vrea să transforme Republica Moldova într-un stat european. Ea a trimis un nou semnal clar că vrea să reorienteze politica externă a țării. Marți a avut o discuție la telefon cu secretarul general NATO despre viitorul cooperării, după ce omologul său român, Klaus Iohannis, a fost primul demnitar care a vizitat Chișinăul la câteva zile de la începerea mandatului președintei, iar prima vizită în străinătate a Maiei Sandu va fi în Ucraina, pe 12 ianuarie, după care ar urma să întreprindă o vizită și la Bruxelles. Cum poate și cum trebuie scoasă Republica Moldova din izolare pe plan extern? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

„Viitorul R. Moldova e mai aproape de UE, dar nici relațiile cu Rusia nu trebuie stricate”

Relațiile Republicii Moldova cu cele două țări vecine ar trebui să fie foarte bune. Președinția de pe timpul lui Igor Dodon și-a înrăutățit relațiile cu Bucureștiul, dar și cu Kievul, ceea ce a fost o greșeală, deoarece vecinii nu ți-i poți alege, ei sunt dați de la Dumnezeu, așa cred mai mulți oameni cu care am discutat la Glodeni. Localnicii spun că Maia Sandu ar putea reface cooperarea cu partenerii externi, pornind de la statele vecine, România și Ucraina.

– „Știți, o să pornesc de la vorba pe care o avea bunica mea, Dumnezeu să o odihnească, spunând că: să știi că vecinii îți sunt mai aproape decât frații. Deci, cu vecinii, cu atât mai mult că unii dintre vecini ne sunt și frați, trebuie să ne avem de foarte bine. Și înțeleg că au fost neglijate relațiile cu vecinii direcți, cu Ucraina și cu România, în ultimii patru ani, neglijate de Dodon și de directivele pe care le primea de la Moscova.

Vizita dlui Iohannis la Chișinău s-a înscris în același trend de semnale simbolice, exact ca în ’91, când România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova, după alegerea Maiei Sandu, primul oficial străin care a intrat în Republica Moldova în tot contextul pandemic și în toate a fost Iohannis. Eu zic că e un semnal puternic și acesta.”

Europa Liberă: Și vizita la Kiev, anunțată pentru săptămâna viitoare, a dnei Sandu?

– „O văd cu ochi buni. Sper să aducă mai multă claritate în problema transnistreană.”

Valentina Ursu, astăzi am făcut un popas aici, la Glodeni, și întrebăm cetățenii: cum trebuie să se dezvolte relația dintre Republica Moldova și România, dintre Republica Moldova și Ucraina?

– „E bine să avem relații amicale, de colaborare cu vecinii, cu țările mai îndepărtate, cu partenerii strategici. Nu cred că este în interesul nostru să creăm ostilități gratuite cu vreuna din țări sau organizații internaționale, dar, desigur, în orizontul interesului nostru, al țării, al interesului național.”

Europa Liberă: Concret, iată, ce așteptați de la cooperarea bilaterală dintre Chișinău și Kiev, de exemplu, pentru că Maia Sandu a spus că pe 12 ianuarie va merge într-o vizită la Kiev?

### Vezi și... ### Iulian Chifu (fost consilier prezidențial): „E o refacere a punților”

– „Probabil e și diferendul transnistrean, cred că Ucraina are un cuvânt de spus acum după experiența proprie cu separatismul din estul țării lor. Doi: cred că problema energetică, problema Nistrului, hidrocentrala, asta ar fi cred că un prim subiect care ar necesita o atenție sporită din partea autorităților, atât ale noastre, cât și ale ucrainenilor.”

Europa Liberă: Și cu România cum ar trebui să fie cooperarea?

– „Cu România cred că ar trebui să avem cele mai bune relații.”

Europa Liberă: Președintele Iohannis a fost în vizită la Chișinău recent. Ce ați reținut din această vizită?

– „Cred că a fost mai mult o vizită de încurajare și de refacere a unor relații care cumva au fost eclipsate, afectate tocmai de președinția fostului președinte Igor Dodon. Nici nu știu dacă ele au fost afectate, relațiile cu România nu mai țin doar de relațiile dintre instituții sau autorități, dar sigur că ne așteptăm cumva și la ghidarea centralizată a acestora în planul schimbului cultural.”

Europa Liberă: Dar aceste promisiuni pe care le-a făcut Iohannis că va oferi Moldovei doze de vaccin anti-COVID și motorină?

– „Da, dar, din câte înțeleg, trebuie și noi să facem un efort chiar pentru a primi aceste vaccinuri, să facem un efort de a crea condiții, de a le depozita și cred că asta e cumva emblematic, simbolic pentru multe alte situații. Mulți ar putea să ne ofere, dar trebuie și noi să fim pregătiți să primim anumite daruri ca acela, dar să nu fie zădarnic.”

Europa Liberă: Și Republica Moldova o vedeți mai aproape de Est, de Vest în continuare?

– „Cred că Moldova ar fi mai aproape de moldoveni, iar noi, sigur, dincolo de geopolitică, care cumva e și ea artificială și manipulatoare. Eu încerc să gândesc civilizațional, cred că noi civilizațional totuși ținem de lumea Vestului prin istoria noastră, prin aspirațiile pe care le avem, cred că modelul de modernizare pe care-l avem la îndemână este cel vestic, occidental.”

Valentina Ursu, am făcut un popas astăzi aici, la Glodeni, și întrebăm cetățenii: cum vedeți dvs. relațiile pe care trebuie să le aibă Republica Moldova cu cele două state vecine - Ucraina și România?

– „Cu toată lumea trebuie să trăim bine, și cu România, și cu Ucraina, și cu Rusia, cu toată lumea.

Noi, Moldova, trebuie să trăim bine, pentru că chiar aici în Glodeni erau câteva uzine, era și fabrică de zahăr, era și konservnîi zavod (fabrică de conserve), fabrică de pâine, avea lumea unde lucra și întotdeauna făceau schimb, dar acum lumea n-are unde lucra, țara noastră trebuie cumva să facă așa ca să aibă legături.”

Europa Liberă: Este programată o vizită pe care președinta Maia Sandu urmează să o efectueze în Ucraina. Ce probleme ar trebui să discute împreună cu omologul său ucrainean Zelenski?

– „Dacă ei au nevoie de producția noastră moldovenească, în primul rând, să poată vinde producția la dânșii, dacă ei au nevoie de producția noastră, dar nu știu, că în Ucraina tot e greu. Cu toți trebuie să trăim bine, pentru că orișice întrebare se poate rezolva, dacă tu nu o poți rezolva singur, te duci la vecin și te ajută, așa și cu țările vecine, orișice problemă...”

Europa Liberă: Dar cu România ce probleme trebuie soluționate?

– „Tot trebuie să trăim bine, pentru că mulți copii învață în România, chiar și bursă au primit de la România, că România e țară mare. Eu știu că la noi în sat grădinița s-a făcut tot pentru că au câștigat un proiect, s-a făcut frumos.”

Europa Liberă: Republica Moldova e mai aproape de Est sau de Vest?

– „Și acolo-i bine, și acolo-i bine. Eu mulți ani am lucrat în Rusia și n-aș spune că cu Rusia a fost rău. Noi în Europa cu cultura noastră tare greu o să ajungem. Am cunoscuți prin Germania și lucrează, acolo așa-i de curat, fiecare are stimă unul față de altul, dar la noi cultura asta pe lângă Europa încă lasă de dorit.”

Europa Liberă: Cine ajută mai mult Republica Moldova?

– „La moment de față, Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Relațiile Republicii Moldova cu vecinii cum ați vrea să fie, iată, cu Ucraina, cu România?

– „Ar trebui să fie foarte bune, tocmai asta-i greșeala la puterea care a fost până acum că nu a făcut relații bune cu România, cu Ucraina, asta a fost principala sarcină a oricărui conducător de țară, ca să aibă vecinii prieteni buni.”

Europa Liberă: A efectuat prima vizită în Republica Moldova liderul de la Cotroceni, Klaus Iohannis. Cât simbolism și cât pragmatism a avut această vizită?

– „A fost o vizită foarte bună. România își va îndeplini toate promisiunile.”

Europa Liberă: Care promisiuni?

– „Cu vaccinul, cu motorina... Până acum, România a promis și a făcut, a ajutat, a ajutat foarte mult. Dacă vedem toate grădinițele chiar din raionul Glodeni au fost reparate pe baza României, avem niște relații care în cadrul raional cu unele județe s-au înfrățit, cum ar fi Bistrița-Năsăud au dat bani pentru a repara stadionul din Glodeni, o reparație foarte bună, pe care noi cu puterile noastre nu aveam să o facem și multe alte proiecte. De exemplu, la spital aparatul de radiografie, foarte, foarte multe...”

Europa Liberă: Acum este anunțată o vizită pe care președinta Maia Sandu o va întreprinde în Ucraina. Cei doi lideri ce ar trebui să discute?

– „Ar trebui să discute despre relațiile cu Transnistria. Pe de o parte, Ucraina ar trebui să-și ceară iertare pentru trecut, fiindcă la începutul conflictului a fost de partea separatiștilor. Eu sunt participant la conflict, am vorbit cu niște oameni din Ucraina care își cereau scuze pentru statul lor, dar la început au fost cu totul altă atitudine.”

Europa Liberă: Credeți că Ucraina ar putea să facă mai mult decât a făcut până acum pentru reglementarea transnistreană?

– „Măcar să oprească schemele de contrabandă, cât și legătura cu Rusia a Transnistriei, pentru a-i bloca oleacă, ca să înțeleagă ei că totuși este o putere și Moldova, am în vedere Transnistria să înțeleagă că este o putere și Moldova. Acolo au participat mai mulți cazaci, pușcăriași, care erau trimiși acolo ca să lupte împotriva noastră.”

Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să rezolve această problemă transnistreană și ce cost ar plăti țara?

– „Probabil după plecarea lui Putin poate ceva-ceva o să se mai rezolve, dar așa nu se vede, dar costul pentru Moldova va fi foarte mare, cu toate că probabil noi totuși o să ajungem la punctul pe care ni-l dorim, dar trebuie mai mult timp, cel puțin 30-50 de ani.”

Europa Liberă: Viitorul Republicii Moldova îl vedeți mai aproape de Uniunea Europeană sau mai aproape de Rusia?

– „E clar că mai aproape de Uniunea Europeană, cu toate că nici relațiile cu Rusia nu trebuie de stricat. Dă Doamne, Maia Sandu să aibă o relație bună și cu Estul, și cu Vestul.”

Valentina Ursu, am făcut un popas astăzi aici, la Glodeni, și întrebăm cetățenii: pe ce cale se îndreaptă țara, încotro Moldova?

– „Dacă nu o să se amestece Dodon și cu toată mafia lui, apoi o să meargă pe o cale normală, dar dacă o să se amestece, nu o să poată Maia Sandu face nimic absolut. Vedeți ce face el? El se răzbună pe toată lumea, nu numai pe Maia Sandu, pe toată lumea se răzbună. Chiar așa bătaie de joc de norodul acesta, de-amu e ieșit din comun îndeobște.”

Europa Liberă: Relațiile Republicii Moldova cu vecinii cum ați vrea să fie, cu Ucraina, cu România?

– „Trebuie să știe să se comporte cu toți bine, dar noi să fim liberi la noi, în Moldova noastră, să facă tot ce se poate în Moldova.”

Europa Liberă: Iată, acum prima vizită care urmează să o efectueze Maia Sandu peste hotare va fi în Ucraina. În relația bilaterală dintre Chișinău și Kiev, ce probleme trebuie rezolvate?

– „Să poată să ne ajute, că țara asta-i nișciaia de tot. Cum? E săracă lipită pământului și ar trebui să fie cu toți prieteni, să putem face ceva, că eu mai înainte umblam cu vânzarea și în Ucraina, și în Rusia, și peste tot locul, și nu ne anina nimeni, nu ne spunea nimeni un cuvânt.

Și nici nu ar trebui granițele acestea să fie între noi, chiar și cu Ucraina, și cu România. Cui îi trebuie asta? Asta-i scurgere de bani din buzunarul cetățenilor.”

Europa Liberă: Cum vedeți soluționarea problemei transnistrene? Are șanse să fie rezolvată?

– „Ce a făcut Dodon, ce a făcut? Ce a obeșcit (promis), el a făcut ceva? Nimic absolut nu a făcut! Și nici nu pot să-l sufăr în ochi pe omul acesta.”

Europa Liberă: Dar a mers de vreo 30 de ori la Moscova...

– „Dar acolo el s-a dus și și-a făcut interesele lui, s-a întâlnit și cu Putin, dar Putin matincă nici nu voia să-l vadă în ochi, dar el se ducea așa, naglîm obrazom (în mod obraznic) ca să arate la lume pe fotografie că... Lui îi pare că și în ziua de azi e prezident.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, a făcut astăzi un popas aici, la Glodeni, și întrebăm cetățenii pe ce drum se îndreaptă țara lor.

– „Cu venirea lui Maia Sandu la conducere, cred că o să urmeze mai departe cursul european. De lichidat corupția, de...”

Europa Liberă: Relațiile cu vecinii cum trebuie să le edifice Republica Moldova, cu Ucraina și cu România?

– „Cu Ucraina și cu România? Pe bază reciproc avantajoasă. Sigur că ar trebui, în primul rând, cu România, fiindcă România ne duce pe noi în Europa, adică prin România noi ne putem asocia cu Uniunea Europeană și relații bune sigur că și cu Rusia tot trebuie.”

Europa Liberă: Iată, acum a fost dl Iohannis la Chișinău. Ce ați reținut Dvs. din vizita pe care a efectuat-o el?

– „O venit îmi pare că cu ajutoare...”

Europa Liberă: Cu Ucraina cum vreți să fie relația?

– „Trebuie să fie bună numaidecât, că Ucraina e aproape de noi.”

Europa Liberă: Maia Sandu are programată o vizită pe care trebuie să o întreprindă la Kiev, o să se întâlnească cu dl Zelenski. În cooperarea bilaterală, ce subiecte prioritare ar trebui să se regăsească?

– „Problema ecologică a râului Nistru. Într-o vreme mergea vorba că Ucraina se pregătea să construiască niște hidrocentrale pe malul Nistrului în defavoarea Republicii Moldova, fiindcă Nistrul de-amu dacă îl construiesc - se micșorează și am înțeles că pe urmă au renunțat ori și-au luat o pauză, ori ce. Asta-i o întrebare, dar sunt încă întrebări mai multe: export și import. Sigur că Ucraina e aproape și numaidecât relații bune, reciproc avantajoase trebuie să avem.”

Europa Liberă: Și cu alte țări, cu alți parteneri externi cum trebuie să fie relația?

– „Sigur că bună. Noi trăim cu nădejdea că ceva s-a schimba în bine, că fosta conducere cam era în dezavantajul Republicii Moldova, chiar trupele acestea în Transnistria rusești...”

Europa Liberă: Pe ce drum se îndreaptă astăzi Republica Moldova?

– „Noi vrem pe drumul cel bun, dar cum o să fie nu știm.”

Europa Liberă: Dar care e drumul cel bun?

– „Știți, depinde de conducere, cum o să conducă. De ce se zice că peștele de la cap se strică? Așa că nu știm, nu știm ce să spunem.”

Europa Liberă: Relațiile Republicii Moldova cu vecinii săi cum credeți că ar fi bine să se dezvolte?

– „Aha, relațiile cu vecinii ar fi bine să se dezvolte cu toți și noi să fim în țara noastră, să fim noi Moldova, nu România, așa cum suntem noi, suntem harnici și să ne stăruim pentru țară. Dacă ar avea de lucru în Moldova, nu s-ar duce copiii în Italia să caute de bătrâni și ai lor părinți mor fără o cană de apă, fără o lingură de borș.”

Europa Liberă: Dar vedeți paradoxul, moldovenii sunt harnici, dar trăim în sărăcie, de ce?

– „De ce? Fiindcă așa-i conducerea, ei au furat miliarde. Care poate – oase roade, care nu – nici carne moale nu poate mânca. Dar vecinii ce? Mie îmi place România că spune că suntem frați, avem o limbă. Dar cum să spun?

Mie îmi place a mea mică cum este, eu să fiu liberă într-însa, să am ce mânca, să am cu ce face focul, cu ce mă încălzi, și-s buni și românii, și Rusia, și Ucraina, și belarușii, că schimbul acesta, ce nu avem noi - au ei și noi trebuie să trăim bine, nu ne trebuie Unire, nu ne trebuie nimic, trebuie să trăim bine.”

Europa Liberă: Dar relația cu Ucraina cum trebuie să fie?

– „Tot bună. Să vă spun încă una, eu de mică cânt la cor, mă duceam la cor și cum cântam și mă gândeam, Doamne, ce-i bine, noi suntem lângă români, lângă ucraineni, parcă îmi părea că-s ai noștri ei toți.”

Europa Liberă: Maia Sandu urmează să facă o vizită la Kiev. Ce probleme ar trebui să abordeze cu omologul său Zelenski?

– „Cu Pridnestrovia (Transnistria) să facă ceva înspre bine, știți, ca să stingă focul, nu să-l aprindă.”

Europa Liberă: Pe ce drum să se îndrepte Moldova în continuare, care ar fi calea corectă?

– „Cum a spus și Maia Sandu, că trebuie să îndepărtăm corupția de la putere.”

Europa Liberă: Pe plan extern, Maia Sandu a promis să scoată Moldova din izolare. Iată a fost prima vizită a unui demnitar în Republica Moldova, Klaus Iohannis, liderul de la Cotroceni a efectuat o vizită, acum ea urmează să meargă la Kiev. Relația Moldovei cu statele vecine cum ar trebui să se așeze?

– „Cu președinți, șefi de state care se întâlnesc, discută de a închega anumite relații, anumite cooperări, lucruri care să ducă la un trai mai bun, o viață mai bună pentru toți.”

Europa Liberă: Moldova mai aproape de Est, de Vest, cum ar trebui să fie relația bună și cu Moscova, și cu Uniunea Europeană?

– „Categoric mai aproape de Europa, de NATO.”

* * *

Opinii adunate la Glodeni, o localitate situată la aproape 150 de kilometri de capitală. Așadar, președinta Maia Sandu va efectua o vizită oficială în Ucraina la 12 ianuarie. În ultimele zile ale anului trecut, la scurt timp după depunerea jurământului, Maia Sandu a fost în premieră gazda unui șef de stat străin, primindu-l la Chișinău pe președintele României, Klaus Iohannis. „Există o perspectivă bună de îmbunătățire a colaborării cu vecinii”, a declarat Europei Libere analistul politic Alexei Tulbure, fost ambasador la Organizația Națiunilor Unite și Consiliul Europei. El crede că este și în interesul Ucrainei să aibă relații bune cu Republica Moldova.

Alexei Tulbure: „Ucraina la fel vrea dialog, vrea cooperare, vrea discuții și colaborare în dosarele care trenează de mai mulți ani. Noi avem probleme mai vechi, moștenite din timpurile sovietice, de exemplu, proprietatea pe care o avem pe teritoriul Ucrainei, zonele de odihnă în stațiunile balneare ș.a.m.d. Avem și probleme mai noi, bunăoară, această hidrocentrală de la Novodnestrovsk-2-Naslavcea, există și problema exploatării comune a Nistrului și la problemele acestea noi trebuie să le găsim soluțiile. Sunt interese economice atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova, există lobby pentru deschiderea acestor hidrocentrale în partea superioară a Nistrului, dar noi am trăit sute de ani alături, am consumat apă din Nistru și încă sute de ani vom trăi și vom bea tot de acolo apă, deci trebuie să discutăm aceste probleme. S-a schimbat situația și în sensul securității în regiune, Ucraina a fost atacată de Federația Rusă, în zona Donbasului există un conflict militar activ, prin forță a fost anexată Crimeea la Federația Rusă.

### Vezi și... ### Viorel Cibotaru (analist): „Cred că toate sistemele noastre de securitate sunt compromise”

Deci, Ucraina și-a schimbat abordările și percepția unor astfel de situații. Or, ea, fiind o țară intermediară în acest format „5+2” pentru reglementarea conflictului transnistrean, mulți ani nu avea propria poziție, împărtășind poziția Federației Ruse. Acum, bineînțeles, situația s-a schimbat radical și Ucraina se uită cu alți ochi la Republica Moldova, vede potențial în relațiile bilaterale. Noi nici n-am abordat schimburile economice, sociale, culturale, dar și ele sunt extrem de importante. Acum, da, schimbarea președintelui este importantă, însă noi toate aceste dosare le vom prelua și le vom da un nou start numai atunci când vom avea un nou guvern, vom avea o majoritate stabilă, determinată să continue această relație bilaterală într-un nou sens. Având în vedere că Republica Moldova și Ucraina sunt două țări aspirante la integrarea europeană, noi trebuie să depășim trecutul nu prea bun din istoria relațiilor noastre când, de exemplu, știm că reprezentanți marcanți ai clasei politice cooperau, dar în sensul schemelor de corupție, de furt ș.a.m.d. Mă refer aici la Plahotniuc, în primul rând, mă refer la Poroșenko, care de asemenea participa, plus Transnistria prin care se fac foarte multe lucruri urâte, ea fiind o zonă necontrolată nici de legislația națională, nici de normele dreptului internațional. Deci de lucru este. Acum, factorii interni moldovenești sunt un obstacol, deocamdată, în sensul că noi nu avem un guvern, nu avem un executiv și nu avem o majoritate stabilă în parlament care vrea să se ocupe de acest lucru.”

Europa Liberă: Recent, liderul de la Kiev a acordat un interviu pentru New York Times și a ținut încă o dată să accentueze de ce a fost răcită relația bilaterală pe timpul lui Igor Dodon, pentru că Igor Dodon atunci a făcut declarații ambigue referitoare la Crimeea.

Alexei Tulbure: „Da, el direct a spus că Crimeea îi aparține Federației Ruse. Revin, adevărată cooperare și progrese în aceste relații și în dosarele existente în relațiile noastre bilaterale vom avea atunci când vom trece prin aceste alegeri parlamentare anticipate, vom crea un nou guvern, un guvern al unei noi coaliții, când vom avea o majoritate stabilă, fiindcă dna președintă singură nu este în stare să schimbe lucrurile și, conform Constituției, la noi guvernul elaborează, promovează, determină prioritățile politice interne și externe.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. cooperarea moldo-ucraineană pe dosarul transnistrean? Ucraina face parte din formatul de negocieri „5+2”. Ar putea Kievul să facă mai mult decât a făcut până acum în dosarul transnistrean?

Alexei Tulbure: „Ucraina, având și ea pe teritoriul său acest conflict provocat de acțiunile Federației Ruse, acum ar fi putut susține mai activ Republica Moldova, care pledează pentru retragerea trupelor rusești. Ne referim la acele unități care, după cum se declară, păzesc stocurile de armament din Cobasna, nu la misiunea de pacificatori și noi depunem eforturi în cadrul OSCE, în cadrul ONU. Aici ar trebui de lucrat la un concept comun de promovare și de soluționare a unor astfel de conflicte. Fiind pe o platformă unică în acest sens, Republica Moldova și Ucraina e clar că ar avea o voce mai puternică pe plan internațional.

În special atunci când s-a întâmplat eliminarea lui Plahotniuc sau a acelui regim de la putere și plecarea lui din țară printr-un efort conjugat al societății civile, al opoziției și al comunității internaționale, Ucraina imediat a declarat că acesta ar fi fost un model prielnic pentru ei, dacă Federația Rusă ar fi ajuns la un consens cu Statele Unite și cu Uniunea Europeană în privința situației din Donbas, Crimeea ș.a.m.d. Deci, serviciile diplomatice, negociatorii speciali încă nu s-au apucat de lucru. E nevoie să negociem niște modele de cooperare și de abordări comune a unor astfel de probleme cum este problema transnistreană, dar e și normal, Ucraina fiind protecția naturală a noastră față de anumite aspirații nu prea prietenești din partea fostului centru imperial.”

Europa Liberă: Cel mai probabil, problema securității va fi discutată de cei doi lideri de la Chișinău și Kiev?

Alexei Tulbure: „Fără îndoială, ei vor discuta problema securității.”

Europa Liberă: Dar statele acestea două sub care umbrelă își asigură securitatea?

Alexei Tulbure: „Ucraina nu și-a declarat neutralitatea și nu insistă asupra acestui statut, dorind să devină membră a NATO. Republica Moldova, vă spun sincer, eu acum sunt într-o stare de reconsiderare a poziției, pentru că eu înțeleg cum am ajuns noi la chestia asta cu neutralitatea, aceasta a fost o condiție în negocierile cu Federația Rusă, în primul rând, și cu alți actori, dar nu știu în ce măsură este prodigioasă și este eficientă pentru noi această situație, pe de o parte, pe de alta, România devenind membră a NATO și amplasând pe propriul teritoriu baze militare ale NATO, care, în principiu, acoperă strategic și tactic respectiva zonă, Republica Moldova nu prezintă un interes foarte sporit pentru acest bloc euroatlantic. De aceea, dacă Ucraina e sub umbrela NATO, cred că acolo vom fi și noi, noi nefiind parte a acestui sistem de apărare colectivă din CSI. Deci, în cazul în care Ucraina avansează în integrarea sa în blocul nord-atlantic, atunci Republica Moldova în mod firesc intră tot în logica acestor relații.”

Europa Liberă: Dialogul moldo-român la cel mai înalt nivel a fost și el dezghețat. Klaus Iohannis a vizitat, după aproape șase ani, Republica Moldova, a fost și prima vizită după ce Maia Sandu și-a preluat mandatul. El a promis că România va furniza Republicii Moldova până la 200 de mii de doze de vaccin anti-COVID, iar Maia Sandu a spus că se bucură foarte mult să-l găzduiască pe Iohannis la Chișinău, după mulți ani de îngheț, a fost alături România și la bine, și la greu. Cum vedeți evoluția dezvoltării cooperării dintre Republica Moldova și România?

Alexei Tulbure: „Încep de la dosare, avem dosare bilaterale cu România care sunt importante, și anume: infrastructura, interconectarea energetică, acest gazoduct Iași-Ungheni-Chișinău, care este foarte important, fiindcă ține de securitatea națională a Republicii Moldova. Noi încercăm să alternăm sursele de furnizare a energiei, e clar că totul merge foarte greu, anevoios, așa cum suntem noi deprinși să facem lucrurile, nu numai noi, dar și românii, și toți Balcanii, dar oricum este important, ne mișcăm înainte.

### Vezi și... ### Bilanțul politicii externe pe 2020: Între Moscova și Bruxelles

Sunt și alte dosare, însă filosofia relațiilor între Republica Moldova și România, dacă lăsăm la o parte lucrurile romantice, de suflet care de multă lume sunt scoase în prim-plan, acestea sunt relațiile pragmatice în sensul modernizării României și Republicii Moldova și integrării acestor două state în Uniunea Europeană. Deci, nu știu cu ce să judeci și cât de nepatriotic să fii, semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, să întrerupi relațiile cu România, care are experiență de integrare în spațiul acesta comun al valorilor.”

Europa Liberă: Și Bucureștiul mereu a accentuat că rămâne a fi avocatul Republicii Moldova pe calea integrării europene.

Alexei Tulbure: „Exact! În mod evident, forța diplomației române, capacitatea României de a vorbi cu cancelariile importante internaționale, europene, și nu numai, experiența acumulată, la urma urmei, toate actele, documentele traduse deja în limba în care vorbim toți, în limba română, acesta este un potențial de noi realizări. Plus la asta, există experiența combaterii corupției, multe progrese au fost atinse, deci, noi avem ce învăța de la România. Repet, eu sunt părtașul, susținătorul ideii cooperării moldo-române în sensul modernizării, în sensul construirii, edificării și aici, și acolo a unor societăți viabile, societăți democratice, libere și eficiente din punct de vedere social și economic, care împărtășesc aceleași valori ale libertății, democrației, drepturilor omului, a economiei libere ș.a.m.d.”

Europa Liberă: O relație bună a Republicii Moldova cu statele vecine, cu România și Ucraina ar putea cumva să afecteze relația Republicii Moldova cu Rusia?

Alexei Tulbure: „N-ar trebui să afecteze. Pe mine întotdeauna m-au mirat reacțiile Federației Ruse la anumite succese ale fostelor republici sovietice, Rusia percepând aceste succese de integrare europeană, de modernizare, chiar de normalizare a situației ca gesturi neprietenoase sau ostile față de Federația Rusă. Moscova încă n-a depășit acest sindrom post-imperial al unui centru politic care domină în regiune și trebuie să controleze și să țină priponite toate aceste entități statal-politice care au apărut după destrămarea Uniunii Sovietice. N-ar fi trebuit să provoace reacții negative din partea Federației Ruse, pentru că vecini stabili, vecini predictibili care sunt într-un proces de dezvoltare, de normalizare a situației sunt numai în beneficiul Federației Ruse, pentru că cu astfel de parteneri poți organiza un schimb și politic, și economic, și social, și cultural normal, reciproc avantajos.”

Europa Liberă: Va reuși Maia Sandu să îmbunătățească relația moldo-rusă? De ce vă pun această întrebare? Pentru că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a trimis deja două mesaje pe adresa Maiei Sandu și a spus că dezvoltarea relațiilor prietenoase ruso-moldovenești și consolidarea cooperării reciproc avantajoase în diverse domenii ar satisface interesele pe termen lung ale celor două state.

Alexei Tulbure: „Eu cred că da, vor fi evoluții pozitive și în relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Rusia.”

Europa Liberă: Ce ar putea acum să discute Vladimir Putin cu Maia Sandu?

Alexei Tulbure: „Acum în favoarea Federației Ruse ar fi totuși s-o atragă pe Maia Sandu și Republica Moldova într-un dialog bilateral normal, pentru că în cazul confruntării, în cazul acutizării neînțelegerilor între Republica Moldova și Rusia, țara noastră cu mai multă ardoare și entuziasm va pleca cât mai departe, ca să nu mai fie prinsă și legată. Deci, Federația Rusă ar fi cointeresată să ne atragă într-un dialog favorabil și nouă.

Federația Rusă trebuie să accepte că vor fi țări ca Republica Moldova aspirante pentru integrare veritabilă europeană, dar care nu pun la baza politicii lor externe rusofobia sau întreruperea relațiilor cu Federația Rusă, dar pledând pentru edificarea unor relații bilaterale eficiente și reciproc avantajoase.”

Europa Liberă: Dar fostul președinte Igor Dodon ar putea să-i pună piedici Maiei Sandu ca să dezvolte cooperarea cu Federația Rusă?

Alexei Tulbure: „Probabil, el va încerca să-i pună piedici. Mult depinde de calitatea acelor politicieni care vor lua deciziile la Moscova, pentru că dacă acolo, în sfârșit, vor înțelege că există relații bilaterale între țări și importante sunt aceste relații care nu sunt determinate de simpatia față de un om sau de o formațiune politică sau de alta și că au o istorie aceste relații, există un prezent și trebuie să fie și un viitor și dacă noi vom construi atitudinile noastre în funcție de simpatiile sau antipatiile unor sau altor persoane, departe nu o să mergem. Deci, sunt sigur că Igor Dodon va încerca să torpileze aceste încercări de normalizare a relațiilor, dar sper că nu va reuși.”

Europa Liberă: După Kiev, Maia Sandu a anunțat că ar putea să viziteze și Bruxelles-ul în speranța că Republica Moldova va reuși să atragă fonduri, asistență din partea Uniunii Europene, pentru că situația rămâne destul de anevoioasă pe toate planurile, începând cu lupta împotriva COVID-ului și terminând cu relansarea economiei naționale.

Alexei Tulbure: „Știți, eu vreau ca noi într-un sfârșit să ieșim din statutul unui stat care este susținut, în primul rând, de Uniunea Europeană numai de atâta ca aici să nu se ducă totul naibii, să nu se instaureze un haos și să ne mișcăm spre o altă calitate, spre calitatea unui partener, deși junior, mai mic, dar interesant, activ, proactiv, un partener care este capabil să producă stabilitate, să producă bani, să producă idei ș.a.m.d.

### Vezi și... ### Au fost făcute publice detalii despre vizita Maiei Sandu în Ucraina

Noi bani o să primim, pentru că a primit și guvernul Chicu bani, imediat a fost debursată a doua tranșă după ce a venit guvernul Maiei Sandu în 2019, fără să se producă mari reforme atunci, la moment, dar acesta a fost un gest de încredere, Maia Sandu insufla încredere partenerilor europeni. După asta, a urmat demisia guvernului și iarăși blocaj, pe urmă totuși bani au venit, au venit bani pentru că noi intraserăm în această pandemie și vreau ca noi să primim bani de la Uniunea Europeană, să primim bani ca parteneri de încredere, dar să începem a primi bani și de la alți actori de stat bilaterali, dar și privați, adică noi să devenim cu adevărat o poveste de succes, să devenim un stat candidat la aderarea Uniunii Europene și încoace să vină, miliarde încoace pot veni, miliarde. Vă explic de ce. De atâta că Republica Moldova, în pofida faptului că noi ne-am aflat în acest trend descendent economic, în logica aceasta a dezastrului ultimii 30 de ani, oamenii și-au păstrat inteligența, capacitatea de lucru și noi avem acest statut unic de membri ai CSI și avem regimul acesta de liber schimb, care, mă rog, asta-i la latitudinea diplomației să-l păstrăm, că trebuie să păstrăm acest regim, și avem Acordul de liber schimb și aprofundat cu Uniunea Europeană, care permite să devenim un nod de tranziție între aceste două lumi.

Sunt niște lucruri fundamentale în Acordul de Asociere, pentru că vrem să ne integrăm într-un spațiu al valorilor, vrem să împărtășim aceste valori, dar valorile Uniunii Europene - asta-i lupta cu corupția, justiție independentă și eficientă, asta-i dreptate, asta-i eficiență economică ș.a.m.d.”

Europa Liberă: De la Bruxelles mereu se aud declarații precum că UE își dorește ca în Republica Moldova lucrurile să se îmbunătățească pentru cetățeni, în avantajele țării.

Alexei Tulbure: „Nu există un alt model de modernizare pentru Republica Moldova decât modelul european. Deci, noi nu de dorul integrării, nu de dorul frazei frumoase, nu de dorul modei, dar pentru propriul nostru interes vrem să schimbăm lucrurile în Republica Moldova și Europa ne oferă nu numai un model și un calapod după care trebuie să schimbăm lucrurile în propria țară, dar și asistență. Totul e la dispoziția noastră, noi numai trebuie să avem determinare și voință.”

Europa Liberă: Dl Tulbure, și totuși, Republica Moldova este puternic împărțită între cei care susțin legături mai strânse cu Uniunea Europeană și cei care susțin legături mai bune cu Federația Rusă. Iată, această polarizare a societății trage înapoi statul?

### Vezi și... ### Alexei Tulbure: „Ucraina la fel vrea dialog, vrea cooperare”

Alexei Tulbure: „Această polarizare nu ne permite să mobilizăm potențialul uman pentru soluționarea problemei.”

Europa Liberă: Și când o să-și dea seama societatea moldavă, cetățenii acestui stat că ar trebui să îmbrățișeze o singură cale?

Alexei Tulbure: „Să ne uităm la clasa noastră politică. Cu ce s-a ocupat în linii mari clasa politică în acești ani?”

Europa Liberă: Cu dezbinarea.

Alexei Tulbure: „Cu dezbinarea! Cu mici excepții, ei au dezbinat inclusiv pe aceste linii geopolitice, aruncând mereu mere otrăvite și aceste lucruri care dezbină, ocupându-i cu discuții și dezbateri, confruntări inutile și în timpul acesta ne-au furat pur și simplu. Aceasta a fost, în linii mari, logica politicului moldovenesc în ultimii 30 de ani. Noi trebuie să înțelegem că cine și în ce nu ar crede, că e al doilea stat românesc sau că noi suntem o societate sovietică ș.a.m.d., noi suntem o societate multietnică și noi, spre deosebire de țările baltice, am acceptat varianta zero la acordarea cetățeniei în ‘90 tuturor celor care erau înregistrați pe teritoriul Moldovei, le-am oferit cetățenia și prin chestia asta dăm de înțeles că pe toți îi considerăm egali. Noi atunci am și declarat prin adoptarea acelei legi că noi suntem o națiune politică și identitatea noastră națională se determină prin apartenența civică, adică dacă ai cetățenia Moldovei ești moldovean, după asta poți să te numești cum dorești tu, pentru că acesta-i un lucru intim și fiecare decide cum se autoidentifică. Deci, trebuie să pedepsim acele segmente ale clasei politice care continuă să se ocupe de nebuniile acestea cu care ne-am ocupat 30 de ani – dezbinarea, și să spunem: fraților, noi avem un trecut comun, că am avut aici sute de ani și ucraineni, și evrei, găgăuzii îs 200 de ani aici, bulgarii îs de 200 de ani aici.

Cred că-i de ajuns. Am avut un trecut, avem și un prezent comun, trebuie să spunem foarte clar: avem un viitor comun. Republica Moldova este țara noastră comună și asta-i datoria noastră și-i dreptul nostru să edificăm această țară, acest stat, să organizăm aici o viață normală, împreună. Și eu cred că acest mesaj, dacă el va fi repetat, dacă el se va transforma în politică de stat, dacă vom elimina din educație anumite momente care ne dezbină, cel puțin să încercăm, atunci încetul cu încetul vom putea ieși din starea asta de dezbinare care nu știu dacă cuiva îi place, poate cuiva îi place, dar majoritatea vrea să ieșim totuși din logica aceasta a confruntării permanente și să trăim aici unde ne-am născut, să construim un stat, pentru că eu nu zic că e un har sau un dar dumnezeiesc propria statalitate, dar pe mapamond avem 200 de state și mii de grupuri etnice și limbi ș.a.m.d. Popoare sunt multe, dar state sunt 200 și unul din ele este Republica Moldova. Chiar să refuzăm noi așa și să arătăm întregii lumi că nu suntem capabili să ne autoguvernăm? Eu cred că e păcat, e păcat.”