În Republica Moldova descentralizarea financiară rămâne o iluzie ținută la foc mic. Simulată doar, această descentralizare are, de ani buni, efecte proaste asupra economiei locale și, în cele din urmă, asupra calității vieții. O convorbire pe această temă cu economistul Viorel Gîrbu, expert al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Viorel Gîrbu
Europa Liberă: Un studiu realizat de NALAS, organizația ce întrunește reprezentanți ai autorităților locale din mai multe state ale Europei Centrale și de Est, reconfirmă – dacă mai era nevoie – că din punctul de vedere al descentralizării, democrației locale, consolidării autonomiei locale Republica Moldova continuă să livreze dezamăgiri. Partenerilor, dar, mai întâi de toate, propriilor cetățeni. La o privire generală asupra concluziilor acestui studiu, ce ați scoate Dvs. în evidență, dle Gîrbu?
Viorel Gîrbu: „Studiul face referință la o regiune mai mare, regiunea Europei de Est, Sud-Est. Și aici evoluțiile per ansamblu nu sunt tocmai pozitive. În întreaga regiune, procesul de descentralizare, în special de descentralizare financiară a stagnat, iar în anumite state chiar a înregistrat anumite evoluții negative. Aceste trenduri sunt diferite față de ceea ce observăm pe întreg continentul european, în statele Uniunii Europene, acolo unde procesul de descentralizare merge într-o altă direcție, deci descentralizarea atât administrativă, cât și
Republica Moldova, regretabil, este codașă în întreaga regiune pentru mai mulți indicatori...
financiară avansează. Or, în regiunea în care ne aflăm e regretabil, dar acest proces un pic a luat o altă direcție și lucrul care, de fapt, ar trebui să ne preocupe cel mai mult este modul în care avansăm noi în această dimensiune. Iar Republica Moldova, regretabil, în întreaga regiune este codașă pentru mai mulți indicatori.”
Europa Liberă: Dar, uitați-vă, Republica Moldova a avut până în 2018 o Strategie de descentralizare. Se apreciază frecvent că aceasta a fost realizată în doi peri, nu s-a soldat cu descentralizare financiară... Cum Dvs. ați descrie, adică cum ar trebui să arate, în mod exemplar, o astfel de descentralizare financiară autentică?
Viorel Gîrbu: „Noi aici trebuie să facem referință la situația pe care o atestăm în statele Uniunii Europene, la media celor 28 de state care sunt membre ale Uniunii Europene și a indicatorilor pe care îi vedem acolo. Deci, autonomia financiară, în primul rând, înseamnă nu doar competențe, dar și finanțe pentru a
Autonomia financiară înseamnă, în primul rând, nu doar competențe, dar și finanțe pentru a implementa aceste competențe...
implementa aceste competențe, iar peste toate este cine ia decizia. Regretabil, în Republica Moldova decizia este centralizată la nivelul Guvernului, Guvernului care nu vrea să permită flexibilitate și schimbul autonomiei. Autonomie într-un final înseamnă, dacă vreți, chiar și competiție între autoritățile locale – cine este cel mai bun la oferirea serviciilor publice, la colectarea taxelor, acela obține cele mai mari avantaje în acea localitate. În Republica Moldova nu se reușește implementarea acestei abordări; regretabil, Guvernul central menține foarte multe competențe și în special este foarte rezervat atunci când merge vorba de descentralizarea financiară.”
Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, dacă o astfel de descentralizare ar fi autentică și nu simulată în mare parte – cum se sugerează de atâtea ori și din mai multe puncte de observare –, lucrurile, de exemplu, în zonele rurale ale Republicii Moldova s-ar deosebi de starea de lucruri de acum?
Viorel Gîrbu: „Da, în mod cert, fiindcă autoritățile locale sunt, de fapt, autoritățile care cunosc cel mai bine starea lucrurilor în localitatea în care se află. Deci, aici e bine să menționăm faptul că în statele europene, în general în democrațiile avansate există un principiu care face referință anume la discuția pe care o purtăm astăzi. Și acest principiu este următorul: serviciile pot fi oferite și trebuie să fie oferite cetățeanului de autoritățile care
Autoritățile locale sunt cele mai competente și sunt cele mai apropiate față de cetățean...
sunt cele mai apropiate de cetățean. Nu au cum să cunoască mai bine autoritățile din Chișinău situația reală atât cu colectarea taxelor, atât cu potențialul economic care există în localitatea respectivă, cât și cu partea ce ține de calitatea serviciilor oferite cetățeanului.
Autoritățile locale sunt cele mai competente și sunt cele mai apropiate față de cetățean. În cazul în care în Republica Moldova acest principiu s-ar fi implementat, atunci în mod cert cred eu că situația la nivelul fiecărei localități avea să fie mai bună.”
Europa Liberă: Aveți o explicație de ce nu s-a implementat? Ați remarcat anterior că în 2013 fuseseră adoptate amendamente la Legea privind finanțele locale, până la urmă, efectul pentru autoritățile locale a fost unul prost. Aveți o explicație de ce?
Viorel Gîrbu: „Explicația mea este că totuși autoritățile centrale nu doresc o descentralizare financiară reală...”
Europa Liberă: De ce n-ar vrea?
Viorel Gîrbu: „Aici deja trebuie să ghicesc. Desigur că este mult mai comod să deții controlul asupra fondurilor, asupra finanțelor, dar noi să nu uităm faptul că societatea pe care încercăm să o
Să nu uităm faptul că societatea pe care încercăm să o construim este bazată pe principiul democratic și pe principiul economiei de piață...
construim este bazată pe principiul democratic și pe principiul economiei de piață. Or, societățile democratice sunt societățile în care guvernele centrale nu atât folosesc propriu-zis fondurile, finanțele, cât creează un cadru stimulatoriu, un cadru eficient în vederea utilizării acestor finanțe de către alți indicatori mai mici. Aici putem să facem o paralelă cu economia.
Deci, noi am trecut de la economia de stat atunci când statul gestiona întreprinderile către o economie în care statul stabilește regulile de joc, iar activitățile, produsele, serviciile sunt oferite de către mediul privat, de către propriu-zis cetățeni. În mod similar și în domeniul autonomiei locale statul trebuie în mod primordial să se abțină și să se limiteze, dacă vreți, în tot ce ține de stabilirea regulilor, de urmărirea modului în care aceste reguli sunt implementate, dar finanțele și serviciile să fie oferite totuși de instituțiile care sunt – așa cum am menționat mai devreme – mai aproape de cetățean.”
Europa Liberă: Dar vorbind de această rezistență, să-i spunem de uzură a autorităților centrale față de descentralizarea financiară, cum poate fi neutralizată o astfel de împotrivire, să-i spunem așa? Au autoritățile publice locale un cuvânt de spus sau mecanisme să descurajeze această poftă de centralizare excesivă, de a ține totul în mâna autorităților centrale, iată pe parcursul aproape a tuturor anilor de independență a Republicii Moldova?
Viorel Gîrbu: „Cred că totuși capacitățile autorităților locale sunt destul de limitate, fiindcă vedem în ce realitate trăim în Republica Moldova. Sunt mai multe aspecte care pot fi discutate aici. De exemplu, Moldova este cunoscută prin faptul că destul de mulți primari, reprezentanți ai autorităților locale se pot trezi cu dosare penale pentru faptul că nu sunt foarte loiali față de autoritățile centrale. E o realitate tristă, dar pe care noi o cunoaștem.
E foarte greu până la urmă, fiindcă atât autoritățile locale, cât și autoritățile centrale, de fapt, sunt reprezentanții aceluiași sector, sectorului public. Regretabil, Republica Moldova nu vine cu cele mai bune abordări în acest aspect, iar posibilitatea din partea autorităților locale să-și impună punctul de vedere este foarte limitată, fiindcă totuși capacitățile sunt mult diferite.
În plus, autoritățile locale se confruntă cu un spectru foarte mare de probleme pe care încearcă să le soluționeze în condițiile în care resursele sunt foarte limitate. Din acest motiv, nici nu au capacitate să se implice în activități suplimentare pentru a-și promova cumva drepturile. Republica Moldova este semnatară a Cartei Europene a Autonomiei Locale, dar acest document, deși a fost semnat încă în 1994, nu este nici pe departe implementat nici măcar în anul 2019. Suntem foarte mult rămași în urmă.
Deci vedem, nici măcar acest instrument foarte eficient care este presiunea pe care noi o resimțim venită din partea partenerilor externi, nici măcar acest instrument nu reușește să producă rezultate palpabile într-o perioadă scurtă de timp. Regretabil, noi batem pasul pe loc pe o perioadă lungă de timp.”
Europa Liberă: Ce ar fi de spus, dle Gîrbu, despre ponderea, proporția cheltuielilor autorităților locale și a veniturilor proprii ale APL?
Viorel Gîrbu: „Deci, când vorbim despre venituri și cheltuieli, Moldova, aparent, are o situație bună. Ponderea veniturilor în PIB a autorităților publice locale este una destul de ridicată, este peste media pe care o atestăm în regiune. Noi avem în jur de 8% din PIB, media europeană este de 10%, peste 10%, în regiune avem 6-7%, deci Moldova este un pic peste, dar aici nu trebuie să fim induși în eroare de cifrele de la nivel global, trebuie să ne uităm în detalii, iar detaliile, regretabil, sunt în defavoarea Republicii Moldova.
Dacă ne uităm la structura acestor venituri, atestăm faptul că majoritatea sunt doar transferuri cu destinație specială, deci transferuri care pur și simplu trec prin bugetele locale, se contabilizează la nivelul fiecărei autorități locale, dar propriu-zis aceste transferuri au natura unor transferuri centrale, autoritățile locale n-au nicio competență să intervină, să schimbe ceva.
Moldova este codașă la partea ce ține de venituri proprii ...
Deci, banii respectivi sunt doar transmiși din bugetul central și ajung la instituția bugetară prin intermediul bugetelor locale, atunci când autoritățile locale nu au nicio capacitate să intervină.
Moldova este codașă la partea ce ține de venituri proprii; veniturile proprii sunt veniturile care sunt stabilite de autoritățile locale. Acolo unde autoritățile locale, în funcție de mediu, de conjunctura locală din fiecare localitate pot să intervină și să stabilească anumite taxe, anumite scutiri ș.a.m.d., deci să se adapteze la mediul local. Ponderea acestor venituri este cea mai mică din toată regiunea. Nu fac o comparație la media europeană, chiar vorbesc de o regiune care este totuși problematică, a rămas în urmă – regiunea statelor care toate sunt democrații tinere, dar chiar și aici noi suntem codași. Dacă ne uităm la cheltuieli, iarăși per ansamblu atestăm faptul că bugetele cheltuite de autoritățile locale sunt mari, dar aici este concentrare foarte, foarte mare pe bugetul pe domeniul educației. În statele europene și în statele din regiunea în care ne aflăm, fragmentarea pe domenii diferite este mult mai mare și ponderea unui domeniu în total este mai mică.
În Moldova, aproape 60 la sută se duce pe educație. Deci când ne uităm la suma totală, vedem că situația e bunicică, dar dacă ne uităm la structura acestor cheltuieli, atestăm faptul că, de fapt, majoritatea sunt pentru domeniul educației, acolo unde autoritățile locale competențe practic nici nu au.”
Europa Liberă: Dle Gîrbu, vă mulțumim foarte mult pentru amabilitatea de a fi cu noi în această dimineață, pentru explicațiile Dvs.