Noul guvern a decis să modifice, de la 1 ianuarie 2020, sistemul de impozitare în favoarea persoanelor cu venituri modeste: moldovenii cu venituri de la 20 mii de lei și mai mari nu vor mai beneficia de scutirea personală anuală, dar cota unica de 12% la impozitul pe venit pentru persoanele fizice rămâne neschimbată. De asemenea, a fost eliminată cota de 10% la TVA pentru hotele, restaurante și cafenele, fiind dublată, decizie criticată deja de reprezentanți ai fostei guvernări. Analizăm modificările anunțate de ministerul Finanțelor alături de economistul Viorel Gîrbu.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții la EL: cu Viorel Gîrbu
Europa Liberă: Guvernul propune modificarea sistemului de impozitare în favoarea celor cu venituri modeste. Deci, moldovenii cu venituri lunare de peste 20 de mii de lei nu vor mai beneficia de scutirea personală, în schimb s-a păstrat impozitul unic de 12 la sută. Dacă ne referim la moldovenii cu venituri de 20 de mii de lei, iată faptul că nu vor mai beneficia de scutirea personală, cât ar aduce aceasta măsură la buget? Și, din punctul Dvs. de vedere sau din cunoștințele Dvs., cam despre câtă lume vorbim?
Viorel Gîrbu
Viorel Gîrbu: „Pe moment, Ministerul Finanțelor nu a prezentat calculele, deci sunt doar intenții, un proiect al Ministerului Finanțelor, care nu este susținut de oamenii financiari. Din acest motiv este foarte greu de estimat impactul acestei măsuri asupra bugetului. Miza Ministerului Finanțelor a fost să facă rost de mijloace financiare în vederea implementării Legii salarizării. Acolo știm că costurile sunt de peste un miliard de lei mai mult decât s-a anticipat. Totuși, măsura în sine este – ca să zic așa – una nereușită, din punctul meu de vedere, fiindcă creează o anumită inechitate. Deci, așa cum a sunat această măsură, la momentul de față noi nu am văzut propriu-zis amendamentele la legile și la Codul Fiscal, dar, așa cum a fost prezentată această măsură, ea produce inechitate pentru cei care au venituri sub acest prag. De altfel și pragul nu este foarte clar, fiindcă dna ministră s-a referit la cei care au venituri anuale de 360 de mii de lei și, în același timp, venituri lunare de 20 de mii de lei, deci nu se leagă, ar trebui să fie de la 30 de mii în sus, dar chiar și așa pentru persoanele care au venituri sub acest prag venitul net va fi mai mare decât la cei care au venituri peste prag. Deci pentru o persoană care are 29 de mii 999 de lei venitul, după impozitare, va fi mai mare decât pentru o persoană care are 30 de mii și 1 leu. Efectiv, e o modalitate destul de compusă de impozitare a veniturilor, de aceea, cred eu că Guvernul făcea mai bine dacă mergea totuși pe metoda progresivă de impozitare a veniturilor – de la un prag anume cota de impozit crește ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Adică, modelul care a fost până la schimbarea cu 12 la sută a impozitului pe venit?
### Vezi și... ### Guvernul propune modificarea sistemului de impozitare în favoarea celor cu venituri modeste, dar și majorări de taxeViorel Gîrbu: „Exact. Se putea reveni la modelul respectiv, se putea umbla un pic la cote și creșterea cotei de impozitare pentru cei avuți, dar Guvernul a venit cu această abordare care, până la urmă, mi se pare destul de stranie.”
Europa Liberă: Dle Gîrbu, am să apelez la expertiza Dvs. de economist. Dna ministră a Finanțelor menționa că se va elimina deducerea sumei de până la 500 de mii de lei la estimarea venitului impozabil, dacă venitul a fost estimat indirect. Și d-nei a precizat: „Să fie clar, e un soi de amnistie”. Ați putea elabora? Ce înseamnă asta și ce va aduce la buget?
Viorel Gîrbu: „Aceasta e o modalitate de estimare a veniturilor persoanelor care cădeau sub această metodă de evaluare, evaluarea indirectă făcută de către autoritățile fiscale. Această evaluare era făcută în anumite condiții, exista pragul respectiv de 500 de mii lei. Acum acest prag este eliminat, astfel autoritățile fiscale vor avea dreptul să analizeze și să impoziteze mai real veniturile acestor persoane. Este o metodă care a fost propusă în perioada anterioară, este o metodă, așa cum s-a referit dna ministră, de amnistie indirectă fiscală, care a fost implementată de către autorități. Deci, lucrul acesta vizează modalitatea mai precisă, mai exactă de impozitare a veniturilor persoanelor care nu le declară în mod direct la Inspectoratul Fiscal, deci e o metodă de impozitare indirectă aplicată de autorități.”
Europa Liberă: Vor fi anulate facilitățile fiscale care nu au scop de echitate socială. Ce ar însemna acest lucru, pentru că măsurile fiscale se iau și pentru lansarea, relansarea unor branșe, deci, indirect, pot mări veniturile și contribui la „echitatea socială”?
### Vezi și... ### Natalia Gavrilița: „Avem un angajament foarte puternic pentru a investiga furtul miliardului”Viorel Gîrbu: „E viziunea de ansamblu a Guvernului în această reformă fiscală, reformă pe care o face Guvernul într-o perioadă foarte scurtă de timp. Din acest motiv și măsurile, într-un fel, sunt gândite – ca să zic așa – la repezeală, nu vizează revederea de ansamblu a sistemului nostru fiscal, ceea ce, până la urmă, se poate realiza într-o perioadă lungă de timp. Guvernul a făcut referință la mai multe schimbări. Aici vedem taxele de la duty-free, care sunt eliminate pentru zona transnistreană a Republicii Moldova, facilitățile duty-free care au fost aprobate. În același timp, iarăși, ce am vorbit un pic mai devreme – impozitul pe venit al persoanelor fizice – e o schimbare a impozitării. Cei care au venituri mai mari ar trebui să plătească impozite mai mari și, evident, schimbări în sectorul HoReCa. Acolo, Guvernul precedent a venit cu scăderea destul de pronunțată a taxelor pe valoarea adăugată, acum Guvernul revine la această idee. Sunt viziuni, abordări ale noului Executiv, care vizează o impozitare mai pronunțată a persoanelor cu venituri mai mari. Din punctul meu de vedere, această schimbare a legislației fiscale este una destul de timidă și făcută la repezeală, dat fiind un context specific și dat fiind cerințele nete din partea Fondului Monetar Internațional.”
Europa Liberă: Dacă ne referim și, între altele, ați vorbit și Dvs. iată despre această taxă pentru hotele, restaurante și cafenele (HoReCa), deci revine la 20 la sută de la 10 la sută. Va arunca branșa din nou în semilegalitate (cu salarii în plic), cum susțin democrații, care deja au reacționat la această schimbare? Cota de 10 la sută a dus la o relansare a branșei de servicii până acum?
Viorel Gîrbu: „Această modalitate de impozitare a sectorului respectiv a fost implementată doar pe durata a câteva luni; cred că 9 luni, în total, au trecut din momentul în care fostul Executiv a introdus o nouă metodă de impozitare a agenților economici care activează în acest sector și nu se poate vorbi în acest moment despre o anumită relansare, Guvernul efectiv și-a schimbat abordarea și atât. Pentru sectorul respectiv, Guvernul precedent a venit cu o presiune fiscală mai mică, fiindcă avea intenția să impulsioneze, să motiveze agenții economici care activează în acest sector să plătească de la sine impozite. Acest lucru cred eu că nu s-a întâmplat. La momentul actual, noi nu vedem o anumită argumentare, o anumită justificare a acestei cifre anunțate de către Ministerul Finanțelor. Mă gândesc eu că totuși rezultatul acestei reforme nu a fost cel așteptat și din acest motiv actualul Executiv a revenit la modalitatea de impozitare unică, fără a face anumite excepții pentru agenții economici din acest sector. Din punctul meu de vedere, reforma care s-a făcut anul trecut a fost iarăși pripită. Dacă în sectorul respectiv, unde există un volum foarte mare de lichiditate este și evaziune fiscală importantă, Guvernul nu este suficient să schimbe doar taxele, deci de a reduce presiunea fiscală, este important să schimbe modul în care activează autoritățile fiscale. Deci trebuie să vină cu anumite abordări, folosirea tehnologiilor fiscale sau alt gen de abordări, care să vizeze o mai bună corectare sau o mai bună supraveghere a modului în care activează acest sector, fiindcă un agent economic care nu achită 20 la sută TVA se simte în nesiguranță cu impozitul vechi, nu are de ce să achite un impozit mai mic, fiindcă oricum el se simte în siguranță atunci când autoritățile nu schimbă nicicum modul în care supraveghează evoluțiile din sector.”
### Vezi și... ### Guvernul s-a angajat în faţa FMI să lărgească baza fiscală, prin majorarea impozitelor pentru cei cu venituri mariEuropa Liberă: Și spre final, dle Gîrbu, sub linie, cum le vedeți Dvs. – e vorba de schimbări substanțiale, schimbarea filozofiei fiscale, de la fiscalitate mai prietenoasă cu întreprinzătorii, la una mai social-democrată? O concluzie, dacă ar fi pe scurt să ne vorbiți despre aceste schimbări.
Viorel Gîrbu: „Eu cred că e o schimbare destul de pripită. Această schimbare în principal vine să anuleze anumite facilități, anumite schimbări care au fost promovate de Executivul precedent, deci schimbări care sunt considerate nu foarte reușite. Aici noi ne-am referi și la tichetele de masă, instrument care dispare din realitatea din Republica Moldova. Deci sunt mai multe inițiative care au fost promovate de precedentul Executiv, aceste inițiative au fost apreciate de actualul Executiv ca fiind nu tocmai reușite. În plus, situația bugetar-fiscală din Republica Moldova s-a înrăutățit în anul curent, deși reformele în cauză urmează a fi implementate începând cu anul viitor, nu din anul curent. Deci, oricum nu ajută la stabilizarea finanțelor publice în anul curent. Din punctul meu de vedere, noi nu asistăm la o revedere, o schimbare de esență a sistemului fiscal în funcție de anumite obiective, fie social-democrate, fie liberale, pe care le-ar implementa autoritățile; mai degrabă, noi asistăm la o schimbare rapidă făcută sub presiunea partenerilor externi, iar Guvernul în perioada următoare ar trebui să revină asupra acestor schimbări și să modifice mai esențial modul în care este construit sistemul fiscal din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Deci acum și-au asumat rolul de „pompieri”?
Viorel Gîrbu: „Exact. Cred că această caracteristică este cea mai corectă. De altfel, reformele fiscale se fac greu. Deci, Executivul a fost numit cu o lună jumătate în urmă și nici nu a avut posibilitatea să vină cu mai multe scenarii, cu evaluări asupra impactului impact ș.a.m.d., dar acest fel de reforme necesită a fi comunicate și societății, mediului de afaceri, să fie consultat mediul de afaceri ș.a.m.d. Deci, efectiv asistăm la o acțiune rapidă de ajustare venită mai degrabă sub presiunea partenerilor externi.”