Viorel Țopa: „Există foarte multe semne că guvernarea începe să se discrediteze”

Omul de afaceri Viorel Ţopa, un vechi rival al lui Vlad Plahotniuc, s-a arătat dezamăgit, într-o postare recentă pe Facebook, și de noua guvernare, care a promis să curețe rapid instituțiile statului de oamenii fostului lider al PD. Țopa s-a refugiat în Germania înainte de dubla sa condamnare la 15 ani de închisoare, în 2013 și 2016, pentru delapidare de fonduri bancare și escrocherie, în procese pe care le consideră fabricate de Plahotniuc pe când era la guvernare. Într-un interviu cu Europa Liberă, omul de afaceri care a fost condamnat inclusiv pentru o presupusă delapidare de la Banca de Economii pe care o conducea în 2001, vorbește și despre furtul miliardului, din 2014, din sistemul bancar moldovean:

Un interviu cu omul de afaceri Viorel Topa, realizat de Valentina Ursu

Europa Liberă: Raportul Kroll 2 pare să lămurească modul în care a fost devalizată Banca de Economii. Foarte pe scurt: ce ați avea Dvs. de spus despre cazul dispariției acestei entități bancare din Republica Moldova? Vă întreb, pentru că pe timpuri ați fost și Dvs. în fruntea BEM-ului.

Viorel Țopa

Viorel Țopa: „Întâi de toate, „furtul miliardului”, așa cum îl numim noi, a fost efectuat nu numai prin Banca de Economii, dar încă prin două bănci ale lui Șor – Unibank și Banca Socială. Faptele acestea sunt descrise destul de bine în raportul Kroll. Furtul miliardului nu putea fi efectuat fără privatizarea criminală a Băncii de Economii cu un an înainte de asta, iar privatizarea Băncii de Economii pe banii Băncii de Economii de către Șor nu avea niciun sens fără atacurile raider din 2011, când o parte din acțiunile private au trecut în posesia lui Plahotniuc. Deci, relația este foarte bine urmărită – atacurile raider, privatizarea restului cotei statului și folosirea Băncii de Economii ca instrument în furtul miliardului.”

​Europa Liberă: De ce s-au intersectat interesele statului cu interesele privatului?

Viorel Țopa: „Dvs. ați vorbit acum prea general – interesele privatului, statului. De fapt, noi vorbim de aceeași entitate. Entitatea se numește regimul sau Plahotniuc în persoană și, bineînțeles, el cu mâna dreaptă era proprietarul și cu mâna stângă era propriu-zis statul. Absolut toate organele statului – aici mă refer la Procuratură, la Centrul Anticorupție, la Banca Națională, în primul rând, la Guvern –, toate au acționat ca și complice, toate au acționat în cadrul aceluiași plan. Dacă măcar o singură instituție din cele menționate și-ar face treaba, furtul secolului nu ar fi fost posibil, privatizarea criminală a Băncii de Economii pe banii Băncii de Economii nu ar fi fost posibilă și atacurile raider la care mă refer tot nu ar fi fost posibile, dacă măcar o instituție – ca să vă imaginați cât de strânsă a fost cooperarea criminalilor.”

Europa Liberă: Dvs. l-ați amintit pe dl Plahotniuc, cineva ar putea să spună că este o răzbunare învinuindu-l pe d-lui de toate cele rele, dar la o anumită perioadă de timp ați fost acționari împreună cu dl Plahotniuc la Victoriabank.

Viorel Țopa: „Da, este adevărat. Undeva în anii 2005 sau 2006, cu vreo 15 ani în urmă, noi când ne-am pomenit ca acționari cu Plahotniuc în Victoriabank. Noi nu cunoșteam cine-i Plahotniuc, cum nu-l cunoștea toată societatea în 2005. Și, deoarece suntem oameni absolut incompatibili, construiți pe principii absolut diferite, încet-încet noi am intrat într-o situație în care am vrut să scăpăm unul de altul. În 2010, ca răspuns la reacția noastră de a ne despărți cumva în interiorul băncii, el pur și simplu ne-a furat acțiunile.

Ca să ne reducă la tăcere, ne-a fabricat și dosare penale prin CCCEC-ul (Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei) de atunci și Procuratură. Noi am ieșit în august 2010 la o conferință de presă în care am explicat foarte clar că Plahotniuc este organizatorul și beneficiarul atacurilor raider din Victoriabank. Peste două săptămâni, am primit citații de la procurorii din Moldova pe niște dosare absolut fabricate, născocite pur și simplu.”

Europa Liberă: Dar atunci când împreună cu dl Plahotniuc ați avut aceste acțiuni la Victoriabank, a fost o perioadă când alte persoane au fost deposedate, care dețineau acțiuni la aceeași bancă. Într-un fel, vă asumați și Dvs. o răspundere morală că cineva a fost deposedat în timpul când Dvs. tot făceați parte din numărul de acționari de la această entitate?

Viorel Țopa: „Deposedarea putea avea loc prin organele represive – Procuratura și CNA ori CCCEC-ul, cum se numea atunci, Bogdan Zumbreanu, în mod special. Când vă referiți la alte persoane, probabil o aveți în vedere pe Galina Prodisvet, care dintâi și-a vândut acțiunile la capital dublu și a primit pentru asta bani, deși noi vorbim de o cotă foarte mică, apoi a făcut un denunț fals și pe baza acelui denunț fals a fost fabricat dosarul pe numele lui Victor Țopa. Asta-i toată situația. În rest, nu-mi prea amintesc altcineva să fi fost lipsit de acțiuni sau ceva de genul acesta...”

Europa Liberă: Dar din acei ani se poate spune că ar fi apărut modele, scenarii cum pot fi lipsiți concurenții de afaceri?

### Vezi și... ### Parlamentul amână pentru lectura finală anularea sistemului de vot mixt

​Viorel Țopa: „Vă referiți la mecanismele atacurilor raider?”

Europa Liberă: Exact.

Viorel Țopa: „Probabil că atacurile raider au apărut mai devreme prin Rusia și Ucraina, au fost importate în Moldova mai târziu, dar atacurile raider au nevoie ca toate instituțiile-cheie ale statului să funcționeze conform planului celui care efectuează atacul raider, adică raiderului principal. Dvs. știți foarte bine cui erau subordonate instituțiile și cine își putea permite în Moldova atacuri raider, cui erau subordonate justiția și Procuratura. Atacul raider, în principiu, înseamnă că Dvs. vă treziți într-o bună dimineață și aflați că activele sau averea Dvs. cu data de ieri sau alaltăieri au fost transferate într-un offshore sau la niște persoane necunoscute și în baza asta există o decizie judecătorească bazată pe documente total false.”

Europa Liberă: Apropo despre anul 2005. Recent, dl Platon, care își ispășește pedeapsa în Penitenciarul nr. 13, a amintit și despre numele Dvs., că v-ați întâlnit. Ați discutat vreodată cu el și ce subiecte ați avut să discutați?

Viorel Țopa: „Platon în 2005... Eu, sincer, nici nu îmi prea amintesc de întâlnirea asta de 15 ani în urmă, dar ca să vă răspund mai clar: Platon s-a întâlnit, probabil, cu tot Chișinăul tot așa cum m-aș întâlni și eu cu tot Chișinăul. Nu văd nimic în chestia asta, dar să vă răspund direct: noi niciodată n-am avut nicio formă de business comun, interese comune sau alte relații cu Platon.”

​Europa Liberă: Un politician cunoscut la Chișinău, Dorin Chirtoacă, de ceva timp vorbește despre un credit de un milion, pe care l-ar fi acordat BEM-ul Air Moldova încă pe când erați Dvs. în fruntea acestei instituții. Cum s-a întâmplat? Cine l-a acordat, cine l-a aprobat?

Viorel Țopa: „Dorin Chirtoacă habar nu are despre ce vorbește. Probabil că este impresionat sau chiar dezinformat de informațiile false difuzate de vreun Iaralov (Serghei Iaralov n.r.) și de aceea le răspândește.”

Europa Liberă: Dorin Chirtoacă și Iaralov?... Să aibă legătură cei doi?

Viorel Țopa: „Deci, eu am preluat conducerea Băncii de Economii în 1999 împreună cu venirea Guvernului Sturza. Am preluat banca cu un capital negativ de minus 84 de milioane și am lăsat-o peste doi ani, când a venit guvernarea comunistă, mi-am dat demisia. Atunci am lăsat banca cu plus 200 și ceva de milioane capital. Deci, noi am transformat banca din una absolut distrusă în una din cele mai bune active ale statului. Acum, referindu-mă la întrebarea concretă cu Chirtoacă, el se referă la un credit despre care, cum am spus, probabil, habar nu are. El nu a văzut contractul, el nu știe cine a acordat creditul și dacă am vreo atribuție la creditul respectiv, în genere; el nu știe cu ce s-a terminat creditul și dacă în genere s-a terminat creditul la care el se referă cu vreo problemă sau vorbește despre alte perioade, ale altor manageri, pe când în bancă era deja alt management. El mai face legătura încă între mine și colegul meu de azi și prietenul meu de azi, Victor Țopa, cu care atunci nici nu ne cunoșteam.”

Europa Liberă: Dar banii ăștia totuși i-a luat Victor Țopa de la BEM?

Viorel Țopa: „Creditul a fost acordat către instituția Air Moldova, în perioada mea era absolut performant; creditul a fost prolongat, adică reacordat în perioada următorului management. Mai departe, aici trebuie de urmărit, dar când în timpul regimului, ultimii opt ani, aproape toată populația, inclusiv Chirtoacă au fost intoxicați cu informații false. Cred că nu este excepție nici auditoriul Europei Libere, fiindcă oamenii pot descoperi că tot ce cunosc ei despre un oarecare subiect este fals și de-abia acum pot să apară informațiile care arată adevărul, inclusiv în subiectul respectiv.”

Europa Liberă: Pentru că ați spus că acum sunteți prieten cu Victor Țopa, ați discutat totuși care a fost finalitatea acestei probleme buclucașe de oferire a unui milion către Air Moldova?

Viorel Țopa: „Cu Victor Țopa noi ne-am împrietenit puțin mai târziu și unul din motive a fost că ambii am fost deposedați de către Plahotniuc de activele noastre în Moldova.”

Europa Liberă: Despre soarta acelui credit de un milion ce știți?

Viorel Țopa: „Nu știu prea multe, doar ceea ce v-am comunicat. După mine, în 2001 a fost instalat alt management, dacă nu greșesc, al Raisei Cantemir, care din nou a menținut banca vreo patru sau vreo cinci ani în stare bună. Problemele cu Banca de Economii au început undeva prin 2005, 2006 sau 2007, așa cum confirmă toate rapoartele, inclusiv internaționale și ale Băncii Mondiale, când la conducere a fost numit Grigore Gacichevici și s-au început furturile.

### Vezi și... ### Iurie Leancă: „Am fost acuzat că știam de atunci [din 2014] că banii vor fi furați, dar banii erau furați deja” (VIDEO)

Subliniez chestia asta pentru a combate o opinie populară, dar absolut falsă că Banca de Economii întotdeauna a fost o vacă de muls și întotdeauna a fost problematică. Nu întotdeauna a fost problematică, au fost perioade când a fost unul din cele mai bune active ale statului și au fost perioade când a fost furată până la ultimul deponent.”

Europa Liberă: Cum comentați îngrijorările cetățenilor? S-a calculat că fiecare moldovean ar putea să plătească câte 10.000 de lei pentru a întoarce miliardul dispărut.

Viorel Țopa: „Miliardul, după cum arată și Kroll-ul, a dispărut prin conturi, deci banii pot fi trasați până la conturile beneficiarilor finali. De asta trebuie să se ocupe organele abilitate – Procuratura, Banca Națională –, organele care își pot permite să facă interpelări, comisii rogatorii și au tot instrumentarul respectiv pentru a recupera banii. Atâta timp cât organele erau parte a grupului criminal, bineînțeles că nimeni n-a recuperat niciun cent. Este evident că suma furată din proprietatea publică, care sunt rezervele naționale, va fi pusă pe umerii cetățenilor. Îmi pare rău, dar asta e pedeapsa noastră, a tuturor, pentru faptul că nu ne-am manifestat atitudinea civică la timp, atunci când trebuia de combătut faptul că statul și instituțiile lui au fost capturate de Plahotniuc. Furtul miliardului nu l-a putut face nimeni altcineva decât persoana care a concentrat într-o singură mână toate organele-cheie ale statului.”

Europa Liberă: Recent ați scris pe o rețea de socializare că alianțele pentru integrare europeană au dezamăgit în decurs de câțiva ani, iar actuala coaliție, actualul parteneriat PSRM-ACUM – în doar câteva săptămâni. De ce sunteți atât de dezamăgit și Dvs. de actuala guvernare?

Viorel Țopa: „Dacă le-aș dori răul, i-aș lăuda. Au fost trimiși în Parlament, la guvernare, cu o sarcină extrem de concretă: demontarea sistemului, destituirea și pedepsirea călăilor regimului. În sarcina dată și în așteptările populației ca sarcina dată să fie îndeplinită, nu numai că nu există niciun progres la a 54-a zi, dacă nu greșesc, azi e a 54-a zi de la învestirea noii guvernări, ba chiar sunt și unele lucruri extrem de suspecte, cum ar fi, bunăoară, promovarea persoanelor sistemului.

Bineînțeles că așa o atitudine a noii guvernări produce nemulțumirea alegătorilor și a populației, disperare, produce și dezamăgire mare. Și anume din cauza asta, oamenii buni, mă atribui și eu acestui grup, vor să sesizeze guvernarea să revină înapoi la scopul principal, primordial, pentru care au fost trimiși în Parlament. Ei au toată puterea, atât legislativă, cât și executivă pentru a îndeplini sarcina principală. Ei pur și simplu sunt obligați să facă asta și faptul că noi îi sesizăm să-și dea seama și să revină la sarcina lor principală, eu îi sesizez pentru că foarte tare îmi doresc ca ei să reușească.”

Europa Liberă: Dvs. comparați actuala guvernare de la Chișinău cu Titanicul care e pe traiectorie, dar cei care se află la cârma acestuia dorm și nu se vor trezi de unii singuri?

Viorel Țopa: „Probabil e o metaforă care ar însemna următoarele: există foarte multe semne despre faptul că guvernarea începe să se discrediteze, foarte multe beculețe s-au aprins, iar ei nu reacționează. Asta am avut în vedere că Titanicul merge sub apă. Cu fiecare oră e tot mai multă apă în interiorul Titanicului, el tot mai mult se scufundă, dar căpitanii nu reacționează.”

Europa Liberă: Ce sfaturi ați avea ca să reacționeze prompt?

Viorel Țopa: „Să îndeplinească ceea pentru ce au fost trimiși la guvernare, să destituie pilonii regimului, întâi de toate. Pentru asta nu există nicio scuză de ce ar amâna procesele; nu există nicio scuză, ei au toată puterea, au toate posibilitățile.”

Europa Liberă: Această idee precum că regimul Plahotniuc este înlocuit cu regimul Dodon ar putea să fie o neliniște și acest lucru și ar fi semnale că chiar acest transfer se întâmplă?

Viorel Țopa: „Eu cred că e o ipoteză poate pentru viitor, la momentul de față nu există niciun motiv să credem așa. Majoritatea parlamentară în care intră atât PSRM-ul, cât și ACUM-ul decid împreună, inclusiv atunci când au fost niște promovări și niște numiri foarte și foarte suspecte – ei au votat împreună.”

Europa Liberă: Care vă sunt cele mai suspecte numiri?

### Vezi și... ### Nicolae Andronic: „Constituția a fost un moment important deoarece următorul pas făcut a fost primirea noastră în Consiliul Europei”

​Viorel Țopa: „Destul de suspectă este numirea candidaților pentru Curtea Constituțională în care ACUM a ridicat mâna tot așa ca și socialiștii. Eu sunt simpatizantul ACUM-ului, eu îi susțin pe ACUM în sens moral, în orice variantă, sigur nu vă gândiți la financiar, fiindcă asta nu-i… Și anume de aceea o percep atât de dureros, că anume ei, prin lipsă de experiență sau prin naivitate, sau prin altceva contribuie la înlocuirea oamenilor sistemului cu oamenii sistemului.”

Europa Liberă: Ați oferit sau nu sprijin acestor lideri de partide, care au creat Blocul ACUM?

Viorel Țopa: „Sprijin de orice formă, cu excepția sprijinului financiar, dacă la asta vă referiți. Sprijin ca cetățean, nu sunt membru, ca un cetățean...”

Europa Liberă: Dar vă considerați un om bogat?

Viorel Țopa: „Activele pe care le-am avut mi-au fost furate. Acum cazul este la CEDO, comunicat Guvernului. În funcție de rezolvarea problemei cu atacurile raider, probabil v-aș putea răspunde și la întrebarea asta.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre oligarhie? Și are Republica Moldova oligarhi?

Viorel Țopa: „Republica Moldova e un caz absolut specific. Spre deosebire de țările vecine, de exemplu Ucraina sau România, unde există oligarhi, în Moldova, când spunem oligarhi la plural, înseamnă că nu înțelegem specificul țării. În Moldova exista un singur oligarh, fiindcă, dacă vă uitați la definiția oligarhiei, asta înseamnă contopirea intereselor private cu interesele statului. Nu există al doilea Plahotniuc în Moldova care controla toate organele statului, toate instituțiile și le folosea atât pentru acapararea averilor publice și private de la oameni și de la stat, cât și pentru pedepsirea victimelor prin dosare fabricate, prin alte forme de represii, fiindcă Plahotniuc a resuscitat organele represive ale statului, a recreat un fel de NKVD de pe timpuri, când într-un singur cabinet - la Nobil sau la GBS - decidea ce va face statul.”

​Europa Liberă: Când reveniți în Republica Moldova?

Viorel Țopa: „Deocamdată nu există o perspectivă clară, fiindcă la momentul actual, așa cum am spus, cazurile sunt la CEDO, în funcție de rezolvarea cazurilor la CEDO, aș putea avea un proiect de răspuns.”

Europa Liberă: Dar au fost solicitări de extrădare a Dvs.?

Viorel Țopa: „În timpul regimului, solicitări de extrădare erau aproape în fiecare lună, deoarece ele erau atât de insistente, după cum știți, tot aparatul statului Moldova în timpul regimului lucra la comanda lui Plahotniuc și contra dușmanilor personali ai lui Pahotniuc, printre care am onoarea să fiu. Cereri de extrădare au fost nenumărate, toate au fost respinse și cazurile au fost clasificate ca represii politice, respinse atât de autoritățile germane, cât și de Interpol.”

Europa Liberă: Ați luat cetățenia Germaniei?

Viorel Țopa: „Nu.”

Europa Liberă: Și nici nu vă gândiți?

Viorel Țopa: „La momentul de față – nu. Eu, totuși am o legătură spirituală, morală cu țara mea.”