Din presă, pare că tensiunea crește în România văzând cu ochii, după ce liberalii au decis aseară să facă coaliție de guvernare cu un PSD și o UDMR deopotrivă de entuziaste. Comentariile capătă pe alocuri accente de sindrom post-traumatic. Dar sunt și analiști care déjà se gândesc la viitor.
Your browser doesn’t support HTML5
Visul comun al pesediștilor și liberalilor, întoarcerea la partidul unic (Andrei Cornea, 22)
Valentin Naumescu anunță pe spotmedia.ro, la capătul unui text ce exprimă și frustrare și hotărâre, un proiect nou, deocamdată nepolitic, dar cu dimensiuni politice estimate : Coaliția România Europeană, care se va lansa deocamdată ca think tank. Ar urma să adune forțele și mai ales expertiza viitoarei opoziții pro-europene, care va fi formată din USR și ceea ce va deveni aripa liberală care s-a desprins (și se tot desprinde) de Florin Cîțu. Think tankul ICDE va lansa public în curând un document de viziune : “Republica 3.0 – România Europeană”, „un concept bazat pe șapte direcții prioritare pentru viitorul României, și va invita oamenii politici responsabili să își adune forțele și să reclădească speranța. Mergem mai departe”, scrie Valentin Naumescu.
Cam pe aceeași atitudine se fixează și Mihai Maci, care scrie în revista 22 : ce ar trebui făcut ? opoziție civică. Alegătorii să nu-și scape din ochi aleșii votați, să le expună public toate greșelile, abuzurile. Să-i reclame chiar în justiție, primind sprijin juridic competent pe modelul practicat cândva de sindicatul polonez Solidaritatea. Mai importante decât atât sunt însă „programele concrete, bazate pe expertiza domenială. (…) Lucrurile concrete făcute de câțiva oameni – Emilia Șercan și Valeriu Nicolae pentru impostură, Vlad Voiculescu pentru medicamente, Mircea Miclea/Daniel Funeriu pentru educație etc. – trebuie articulate în politici publice”.
Toată lumea ar rămâne pe funcții, beneficiile ar curge în flux continuu
Andrei Cornea, editorialistul revistei 22, tot nu înțelege de ce s-a declanșat această criză politică pe cale să se „rezolve” atât de frustrant, respectiv prin revenirea pe cai mari, la guvernare, a PSD. Un răspuns indirect e de găsit tot la Mihai Maci : visul comun al pesediștilor și liberalilor pare să fie întoarcerea la partidul unic, care ar securiza din toate punctele de vedere „sistemul” : toată lumea ar rămâne pe funcții, beneficiile ar curge în flux continuu. Cum se poate menține așa ceva ? Prin „masivitatea” partidului unic, care va (re)deveni capabil să „racketeze legal, mai eficient, societatea și economia”.
Ce se petrece acum este sfidarea votului din 2020
„Se tot vorbește, scrie Andreea Pora în revista 22, de refacerea Uniunii Social-Liberale, dar măcar USL a fost legitimat prin vot. Ce se petrece acum este sfidarea votului din 2020”.
Analiștii suspectează o înțelegere mai veche între președintele Klaus Iohannis și liderul social-democrat Marcel Ciolacu. Dan Tăpălagă (G4Media) o identifică în sprijinul suspect primit de Florin Cîțu de la parlamentarii PSD la moțiunea de cenzură, dar și în răceala cu care președintele a făcut totul ca Uniunea Salvați România să iasă din guvern : or nu faci asta dacă nu ai soluția de rezervă în buzunar, e de părere Tăpălagă.
Spotmedia.ro, prin Emilian Isăilă, a colectat opiniile unor specialiști. Sebastian Lăzăroiu crede că coaliția PSD-PNL nu va rezista. Sociologul Vladimir Ionaș îi dă cel mult doi ani, dar găsește și părțile bune ale aranjamentului : un PSD lăsat în opoziție ar fi devenit imposibil de învins în 2024, putând lua chiar și președinția. În schimb, USR și AUR, două partide „născute în opoziție”, vor monitoriza fără milă guvernarea. „E un risc pe care PSD și-l asumă, (…) pentru că va deconta mult mai mult decât PNL”.