Țara de la Marea Neagră, amintește AFP, trece prin vremuri tumultoase de la alegerile parlamentare contestate din 26 octombrie, în urma cărora partidul Visul Georgian, aflat la putere de peste un deceniu, a obținut majoritatea.
Partidul Visul Georgian a fost acuzat de pași înapoi în ce privește democrația și de îndepărtarea țării de Europa, spre deliciul Rusiei.
Susținând că votul din octombrie a fost fraudat, parlamentarii opoziției au boicotat noul parlament, inaugurat luni. Președinta în exercițiu, Salome Zurabișvili, a declarat noua legislatură „neconstituțională” și a promis că va încerca să anuleze rezultatele alegerilor.
- Te-ar putea interesa și: Noul parlament al Georgiei, în ședință inaugurală. Opoziția și președinta o boicotează
Partidul neagă acuzațiile de fraudă electorală.
În ciuda boicotului opoziției și președintei, deputații georgieni au votat marți pentru alegerea noului președinte la 14 decembrie.
În conformitate cu modificările constituționale adoptate de Visul Georgian în 2017, președintele va fi ales pentru prima dată de un colegiu electoral în locul votului popular.
Noul proces face ca viitorul președinte să fie mai mult ca sigur un loialist al Visului Georgian, odată ce Zurabișvili - aflată în conflict permanent cu partidul de guvernământ - își va pierde funcția.
Parlamentul vrea ca inaugurarea noului lider pentru un mandat de cinci ani să aibă loc la 29 decembrie.
Experții în drept constituțional afirmă că deciziile luate de noul parlament nu sunt valabile, deoarece nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la cererea lui Zurabișvili de anulare a rezultatelor alegerilor din octombrie.
Conform noului proces, un colegiu de 300 de membri, format din toți cei 150 de deputați și reprezentanți ai autorităților locale și regionale, va alege noul președinte, al cărui rol este în mare parte ceremonial. Alegerea se va face prin vot deschis și fără dezbatere prealabilă în parlament.
Candidații trebuie să fie desemnați de cel puțin 30 de membri ai organismului de selecție, asupra căruia Visul Georgian va avea un control deplin, deoarece deține majoritatea atât în parlamentul național, cât și în consiliile regionale și locale.
Pentru a câștiga din primul tur, un candidat trebuie să obțină două treimi din voturi. Dacă acest lucru nu se întâmplă, în aceeași zi va avea loc un al doilea tur, în care este suficientă o majoritate simplă.
Reforma constituțională a redus și mai mult puterile viitorului lider.
Președintele va rămâne șeful statului, comandantul suprem și reprezentantul oficial al țării pe scena mondială, dar nu va mai avea dreptul de a purta negocieri cu alte țări sau de a declara legea marțială fără aprobarea premierului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te