Vlad Lupan: Afganistanul s-a schimbat, nici talibanii nu mai sunt aceiași

Vlad Lupan, profesor al Universității Fairleigh Dickinson din SUA, a fost ambasador al R. Moldova la ONU în perioada 2012-2017. În ultimele săptămâni, a urmărit cu îngrijorare ceea ce pare a fi o retragere americană prost administrată din Afganistan și consecințele ei, demarcate cu înfrângerea rapidă a regimului afgan în fața talibanilor și culminate cu fuga președintelui afgan Ashraf Ghani. Într-un interviu acordat Europei Libere, Vlad Lupan a vorbit întâi de toate despre inevitabilitatea retragerii americane din această țară, dar și despre ceea ce crede a fi consecințele nefaste ale acestor evenimente asupra viitorului.

Europa Liberă: Imprevizibil ceea ce s-a întâmplat în Afganistan nu poate fi numit în niciun caz, nu?

Vlad Lupan: „Corect. Am participat încă până la pandemie, câțiva ani în urmă, la o prezentare a unei cărți de către un profesor și cercetător de la una din universitățile aflate în New York la care dumnealui prezicea ceea ce s-a întâmplat astăzi. Deci, faptul că Taliban până la urmă va prelua puterea după ce Statele Unite inevitabil se vor retrage din Afganistan, iar preluarea puterii va avea loc într-o anumită manieră și printr-o anumită formulă. De exemplu, faptul că Talibanul inițial va fi pornit pe criteriile sale, pe Sharia, pe abordări dure față de femei, pe purtatul anumitor haine pe care știm că ei insistă ca femeile să le poarte, pe revenirea la anumite reguli, pe care ei le consideră adecvate pentru musulmani, pentru adevărații musulmani care ar trebui să fie în țara lor. Lucrurile acestea se adeveresc. Deci, în primul rând, vorbim despre faptul că Statele Unite inevitabil trebuiau să se retragă din Afganistan, nu poți sta într-o țară până la nesfârșit, chiar și cu implementarea unui proces de democratizare, de construcție a unui stat.

Vorbim despre Afganistan, este o diferență enormă când vorbim despre Republica Moldova și Afganistan din simplul motiv că procesele de democratizare care se implementează în Republica Moldova sunt foarte diferite de cele din Afganistan. Să nu le comparăm, vă rog. Deci, acesta-i criteriul nr. 1. Doi: chiar cu implementarea acestor reforme, până la urmă nu poți sta veșnic într-o țară și din perspectiva asta vreau să le spun tuturor celor care spun: „Păi, iată, Uniunea Sovietică a pățit-o și, respectiv, americanii aveau s-o pățească tot, n-au învățat lecția”. Au fost două perioade diferite. Uniunea Sovietică nu implementa reforme, americanii au creat, într-o anumită măsură, o bază pentru existența Talibanului și acum plătesc pentru asta. Deci, nu-i același râu, n-au intrat în același râu de două ori, nu există o comparație directă dintre URSS în perioada respectivă, cum a intrat și cum a ieșit și nu este o comparație directă între SUA cum au intrat și cum au ieșit. Să nu uităm, SUA au intrat, în primul rând, pentru că pe teritoriul Afganistanului Talibanul le-a dat voie să stea Al-Qaeda, care au atacat SUA, inclusiv New Yorkul. Deci a fost o operațiune care a început ca o operațiune militară de retaliere, care ulterior s-a transformat într-o operațiune de construcție a unui stat într-o societate în care există foarte multe fracțiuni și, evident, datorită faptului că Talibanul nu a fost eliminat, ba mai mult decât atât a fost susținut în continuare, în anumite zone, inclusiv în afara Afganistanului, ei au revenit. Asta e.”

Europa Liberă: De asta se vorbește atât de insistent în aceste zile despre o greșeală a Statelor Unite ale Americii, a administrației Biden, în particular?

Vlad Lupan: „Nu tocmai de atâta. În primul rând, dacă investești anumite resurse într-o țară pentru deschidere, te aștepți la un anumit rezultat. Cine a început retragerea din Afganistan, care a fost țara care a decis retragerea, câte administrații la rând și-au dorit retragerea din Afganistan? Păi, practic, toate administrațiile. Ca în orice alt stat, când îți trimiți ostașii tăi peste hotare și ei încep să moară, există un anumit moment în care oricare administrație va fi nevoită să-și retragă acești ostași, da? Pentru că vin oameni în sicrie și când vin sicriele încep problemele interne. Închipuiți-vă problemele interne într-un stat cum era Uniunea Sovietică sau într-un stat democratic, cum sunt, de exemplu, Statele Unite, imediat sunt repercusiuni electorale. Deci, la un anumit moment, Statele Unite deja erau gata să înceapă retragerea. Dacă vă amintiți, retragerea trupelor americane a fost negociată, de facto, de către administrația Trump.

Unul din foștii ambasadori ai SUA la ONU, de altfel, a fost în mod concret persoana care s-a ocupat de această negociere. Biden preia această situație deja creată, el de asemenea o consideră o situație în care Statele Unite trebuiau să se retragă. Acum, cum s-au retras, de ce s-au retras, ce s-a întâmplat? – acestea sunt alte întrebări. De exemplu, președintele Afganistanului, la un moment dat, când a văzut că Talibanul începe să câștige odată cu retragerea trupelor americane a fugit sau anumite părți ale trupelor afgane guvernamentale nici nu au opus rezistență. Deci, haideți să pornim de la asta. Biden nu putea să controleze ce a făcut președintele Afganistanului, președintele Afganistanului, la un moment dat, a creat această impresie că părăsește și abandonează, de fapt, țara. Acestea sunt toate cauze și efecte interne. Deci a greșit Biden că a fugit președintele Afganistanului? Nu! Putea Biden să prevadă cu trupele afgane vor ceda totalmente, fără lupte, în fața talibanilor? Nu! Era inevitabil faptul că Talibanul avea să vină la putere? Da! Deci, era vorba de timp, timpul în care ei vor veni la putere. Deja vina, să nu uităm, este o chestiune politică, politica internă a Statelor Unite, electoralei, oamenii din timp se pregătesc pentru alegeri, vina se adună câte un pic și atunci când ajungi la alegeri o clădești din mai multe elemente. Iată, vina pentru administrația Biden este un element politic, pe care eu îl văd ca unul preponderent politic acum, politic-electoral, cu bătaie lungă pentru următoarele alegeri.

Sunt probleme, au fost probleme în timpul retragerii, ele mai continuă, asta nu înseamnă că, de facto, Statele Unite sunt vinovate și, în mod particular, această administrație. Deci am avut mai multe administrații, lucrurile nu s-au întâmplat peste noapte, negocierile au fost începute anterior, acum este rezultatul acestor negocieri și ele merg exact așa cum am discutat cu acel profesor despre care vă spuneam anterior.”

Europa Liberă: Joe Biden, administrația americană spun că toți oamenii pe care această criză i-a prins în Afganistan trebuie să aibă posibilitatea să părăsească această țară. Mai mult decât atât, orice afgan care ar vrea să părăsească această țară, odată cu schimbările de acolo, ar trebui să aibă această posibilitate, iar unii experți zic că de felul cum Statele Unite se vor implica în acest proces depind costurile pe care le vor deconta administrația Biden în legătură cu această retragere. Credeți că se va întâmpla exact așa cum dau asigurări acei de la Washington și cum, la un moment dat, au dat asigurări și talibanii?

Vlad Lupan: „Există un criteriu militar, niciun plan de bătălie, oricât de bun ar fi, nu rămâne valabil la primul contact cu inamicul, este demolat de către realitate. Una e să dai asigurări, alta e să iei în considerare faptul că Taliban acum a venit practic la putere, este perioada aceasta de tranziție, ei nu se vor ține numaidecât de cuvânt 100%, pentru că ei, în primul rând, guvernează o țară. Este țara lor. Acum, de facto, ei guvernează țara. Deci, este decizia lor și ei vor lua asemenea decizii. Acum pe cât de mult se va implica administrația Biden să negocieze cu Talibanul, pe atâta va fi succesul lor, în funcție de înțelegerea pe cât de mult Taliban este gata să-i asculte pe ei. Au existat acorduri anterioare, este tranziție, noi nu vorbim despre tranziție ca la noi, de la un guvern la altul, noi vorbim de război. Deci, o forță militară preia prin război acum, la momentul actual, puterea în Afganistan, iar în timpul războiului nu trebuie să ne așteptăm la evoluții fără victime și la evoluții fără încălcarea cuvintelor date anterior. Ele vor fi încălcate, fără îndoială. Acum întrebarea este: cât de mult SUA vor fi capabile să influențeze Talibanul care este o putere în sine în statul său?”

Europa Liberă: Doar SUA sau vorbim totuși de o comunitate internațională, inclusiv Uniunea Europeană?

Vlad Lupan: „Comunitatea internațională, fără îndoială, dar haideți să pornim de la câteva criterii. În general, în anumite cazuri, în anumite țări, în mod particular în țările în care relațiile sunt bazate pe putere fizică, în cazul dat într-o țară care este în război, există șanse extraordinar de mari, aproape de 100%, ceea ce e o raritate, ca părțile în conflict, în cazul de față guvernul taliban, să considere SUA ca unica forță capabilă să-i oprească din punct de vedere militar, pentru că alte pârghii sunt puține. Deci, întrebarea este: ce fel de pârghii ar mai avea SUA și care este interesul afganilor, Talibanului, în mod particular, de a fi recunoscuți, de exemplu, pe arena internațională? Îi interesează pe ei foarte mult chestia aceasta sau nu? Probabil, mai puțin, pornind de la ideologia pe care ei o au, pe moment pe dânșii îi interesează preluarea puterii, pe moment pe dânșii îi interesează stabilirea controlului asupra țării, deci în momentele acestea trebuie să știi, să vezi lucrurile acestea, să le recunoști, dar, fără îndoială, ei au un interes de viitor în ce privește contactele cu Statele Unite, cu o serie de state, în mod particular dimprejurul lor.”

Europa Liberă: De ce ar avea acest interes să aibă anumite raporturi cu alte state?

Vlad Lupan: „Țara nu va putea să fie izolată. Până la urmă, nu există țări izolate în ziua de astăzi. Suntem în secolul XXI și Talibanul înțelege lucrul acesta. Mai mult decât atât, la un moment dat, puterea lor va trebui să se bazeze nu doar pe presiune, ci și pe un anumit sprijin. Ei au deja un anumit sprijin din exterior, însă, la un moment dat, ei vor dori să fie mai independenți, să ia deciziile singuri. În momentul acesta, ei vor avea nevoie de aliați, nu există stat izolat care să funcționeze adecvat în lume. Coreea de Nord este un exemplu clasic în acest sens, chiar și ei au sprijin. Cetățenii Republicii Moldova deseori spun: „Noi vrem să fim independenți”, foarte interesantă dorință într-o lume globalizată. Noi putem fi relativ independenți, la fel și Afganistanul poate fi relativ independent.”

Europa Liberă: Deci, singura pârghie, din ce înțeleg eu, va fi cât de mare va fi acest interes de a fi la un moment dat recunoscuți, de a se vorbi cu ei la nivel internațional, de economie?

Vlad Lupan: „Până la un anumit nivel de economie și să nu uităm chiar și problema drogurilor din Afganistan. Este o problemă foarte serioasă, foarte multe state, în mod particular, Rusia și Europa sunt interesate în stăvilirea fluxului de droguri. Este deja o problemă, este deja un interes din partea statelor respective și negocierile în acest sens, fără îndoială, deja există cu Talibanul. Am văzut deja câteva semnale că asemenea negocieri, discuții există, cel puțin, semnale se transmit. Deci sunt mai mulți factori de interes din ambele părți. Dialog va fi, poate nu acum, poate nu imediat.”

Europa Liberă: Să încercăm să intuim însă din perspectiva drepturilor omului ce se poate întâmpla. În calitatea Dvs. de fost ambasador la ONU, unde ați urmărit aceste discuții întotdeauna, vă rog să ne ajutați să încercăm să ne imaginăm ce se poate întâmpla din această perspectivă.

Vlad Lupan: „Nu există dubii în ceea ce privește ideologia Talibanului. Este legea Sharia, va fi implementată, nu va fi lege per se, nu vor avea legislație, ea poate și va exista pe hârtie, însă va fi implementat un anumit fel de legislație islamică. Femeile fără îndoială pot ajunge din nou, foarte probabil, în calitate de victime ale mariajelor forțate, de mici copii. O fată de 12 ani...”

Europa Liberă: Deci se constituie o mare-mare problemă, dle Lupan, din perspectiva respectării drepturilor omului, respectării drepturilor femeilor în această țară?

Vlad Lupan: „Corect. De exemplu, dreptul la exprimarea liberă. Noi nu vom putea vedea o situație în care Dvs. și eu să stăm la o asemenea discuție în Afganistan, asta nu va fi posibil. În primul rând, Dvs. nu veți fi reporter, pentru că sunteți femeie, în al doilea rând, eu nu-mi voi putea exprima o viziune critică vizavi de guvernarea talibană. Asemenea lucruri nu se vor întâmpla, nu vei putea vorbi liber pe tema respectivă în guvern. Vorbim despre o situație în care vom vedea, probabil, un regim cvasi-totalitar, asta în primul rând. Deci, dacă vă amintiți de perioada sovietică, va fi mult mai rău, nu veți putea spune ceea ce gândiți.”

Europa Liberă: Vom avea o mare problemă în Afganistan sau Uniunea Europeană, comunitatea internațională va avea o mare problemă în Afganistan în privința respectării drepturilor omului și migrația?

Vlad Lupan: „O parte din problema migrației este acum, pentru că deja mulți afgani vor să plece. Odată cu preluarea puterii de către talibani, oamenii vor să plece din acest sistem care le va interzice să gândească ce vor ei. Deja am informații de pe teren, de exemplu, în școli este interzisă limba engleză și computerul. De ce? Pentru că este mai ușor de manipulat oamenii care nu cunosc ce se întâmplă în jurul lor, cărora le este dictat ce să gândească, vor fi probleme cu relațiile și pentru fetițe, în mod particular. Cazul unei fetițe care a fost deportată din Federația Rusă înapoi spre talibani, din cauză că a fugit, încercând să evite să fie căsătorită pe când ea avea 12 ani, este unul din cazurile destul de relevante în acest sens. Comunitatea internațională va avea probleme în acest sens, pentru că, iată, aceeași Rusie, de exemplu, a încercat să deporteze un grup de afgani care au încercat să vină să ceară azil. Deci, aceste procese de migrație vor exista în mod particular acum, să vedem cum vor evolua lucrurile...”

Viitor incert pentru femeile și copiii afgani

Europa Liberă: La fel de mare această problemă ca pe timpul Siriei va fi sau nu?

Vlad Lupan: „Nu la fel de mare ca pe timpul Siriei, dar ea va exista, oamenii se vor muta în diverse alte țări, vor încerca să plece, dar asta va adăuga la fluxul global de migranți care există, de la care nu poți fugi, putem să ne ascundem după deget cât vrem noi, dar migrația oamenilor are loc de mii și zeci de mii de ani, n-o poți opri prin doleanță sau prin faptul că nu ești de acord cu ea.”

Europa Liberă: Vorbeați de Rusia. Vă așteptați să existe o recunoaștere din partea Rusiei a regimului taliban?

Vlad Lupan: „Pe moment nu m-aș grăbi să zic sau să vorbim despre o recunoaștere, va fi un dialog, fără îndoială, fiindcă sunt deja semnale clare că, iată, cazul fetiței respective, cazul migranților care au venit la Ministerul de Interne să-și depună dosarul pentru azil și au fost întâmpinați, arestați, iar ulterior un judecător a zis că ei nu au reușit să depună documentele la obținerea azilului și din cauza aceasta sunt trimiși înapoi.”

Europa Liberă: E un semn pentru Dvs. că ce?...

Vlad Lupan: „Că au existat și continuă să existe legături între Kremlin și regimul taliban. Aceste legături vor continua, fără îndoială. Că nu uităm că asta nu s-a întâmplat de ieri, lucrurile acestea nu sunt de acum, asemenea legături au existat și anterior. La un moment dat, serviciile de spionaj militar rus au fost acuzate de faptul că i-au plătit pe talibani să-i omoare pe americani, asta s-a întâmplat relativ recent. Deci, asemenea legături există, Federația Rusă menține relația sa cu aceiași talibani care i-au scos pe acei din Uniunea Sovietică din Afganistan anterior. De ce? Pentru că Federația Rusă vede Statele Unite ca un fel de competitor, aceasta-i viziunea Kremlinului. Ei sunt într-o competiție cu SUA, într-o competiție globală și atunci se infiltrează în toate afacerile unde este interesul SUA. Eu am dat un exemplu de mai multe ori, atât în cadrul unor prezentări publice, cât și la studenți, despre faptul că Federația Rusă joacă în felul următor: dacă există un set de interese ale SUA, ei se vor infiltra în aceste interese, vor încerca să le contracareze, pur și simplu pentru a negocia ceva în schimb, ceva care îi interesează pe ei mai mult, iar asta este Europa de Est, este Ucraina, parțial, Republica Moldova etc., etc. Afganistanul, pe de altă parte, tot este un interes pentru ei și problema drogurilor pentru ei este o problemă serioasă, inclusiv pentru Rusia și tranzitul lor, care, până la urmă, dacă să ne uităm atent, acest tranzit merge până în Europa, inclusiv prin partea asta. Deci, aici sunt mai multe interese care se suprapun și Rusia joacă inclusiv pe acest interes. Toate aceste exemple demonstrează că ei joacă parțial pe un interes sau altul, fiind împotriva SUA, fie cu Taliban din cauza propriilor lor interese.”

Bucătăreasă în Afganistan, pentru trupele sovietice (1979-1989)

Europa Liberă: Până acum v-am întrebat despre îngrijorări pe care le-am decupat de la observatorii de presă, acum vă întreb pe Dvs., personal ce fel de neliniști aveți în legătură cu această nouă criză?

Vlad Lupan: „Personal pentru mine există îngrijorarea cum va proceda Taliban în privința drogurilor. Își fa finanța Talibanul propria activitate, dacă este izolat de către alte state? Va finanța oare Talibanul activitatea cu droguri sau nu? Aceste droguri până la urmă, într-adevăr, se proliferează în toată lumea, inclusiv pot ajunge și mai departe, oriunde, inclusiv în Republica Moldova. Deci, asemenea îngrijorări există. Într-o anumită măsură, efectele vor fi negative pe tot continentul european. Și atunci, fiind o parte geografică din Europa, nu contează, nu vorbim acum despre Uniunea Europeană, pur și simplu, nu vorbim despre Ucraina, nu vorbim despre România, nu vorbim despre Rusia, noi ne aflăm în Europa. Asta-i geografia, de la ea nu poți fugi. Pe mine mă interesează când relațiile cu celelalte state sunt bune, statele celelalte sunt într-o situație mai bună, pentru că în funcție de aceste relații va merge mai bine economia Republicii Moldova, vânzările etc., etc., dacă oamenii se apucă să folosească droguri, e cu totul altă poveste.”

Europa Liberă: Și contramăsuri nu există? Adică, Uniunea Europeană, comunitatea internațională poate fi neputincioasă cu toată lupta ei împotriva traficului ilicit și așa?

Vlad Lupan: „Haideți să pornim de la faptul că până acum acest trafic se întâmplă, fără îndoială va fi nevoie de cooperarea Federației Ruse. Deci le place la ai noștri acest subiect sau nu, însă Uniunea Europeană, SUA și o serie de state din vecinătatea Afganistanului, în mod particular, Asia Centrală, dar și ceilalți vor fi interesați în a minimaliza efectele unei potențiale reveniri la creșterea drogurilor și distribuția drogurilor, mai sunt alte elemente pe care trebuie să le luăm în calcul. De exemplu, faptul că anumite structuri în Pakistan au susținut, după cum se spune, regimul taliban, relația Talibanului cu aceste structuri va fi nu întotdeauna 100% foarte bună, pentru că, așa cum am spus, Talibanul va dori un pic de independență. Ce va face în asemenea circumstanțe Talibanul, luând în considerare faptul că este China alături, India este alături? Deci, ei vor încerca cu siguranță să mai stabilească relații cu ele. Acesta-i momentul în care comunitatea internațională poate interveni și discuta cu ei cel puțin în privința stăvilirii unor asemenea fenomene sau, în genere, renunțării în schimb la ceva. Orice guvern, inclusiv Guvernul Republicii Moldova, inclusiv aceleași guverne, al Chinei, al Indiei, al Pakistanului, orice alt guvern în momentul în care există interese trebuie să știe să negocieze, trebuie să aibă pârghii, niciodată nu se întâmplă unilateral lucrul acesta, la un anumit moment trebuie să cedezi ceva, dar trebuie să ai și o pârghie pentru ca să influențezi partea cealaltă, astfel ca să cedezi atât cât poți tu să cedezi. Asta poate să se întâmple în viitor, este o chestie de predicție. Știți că predicțiile nu sunt 100% posibile, dar poate să se întâmple în viitor și în cazul Afganistanului. Deci în funcție de ce vor dori să negocieze toți ceilalți pe Afganistan. Un asemenea proces de negocieri deja există, SUA deja au negociat cu Talibanul, Talibanul vede SUA ca puterea principală militară capabilă să influențeze lumea. Asta-i percepția lor. De asemenea sunt și alți parteneri. Deci, așa se lucrează în diplomație, lucrezi pe mai multe direcții imediat, ca să obții rezultatele necesare. Să vedem cine și cum va lucra. Eu mă aștept de la toți vecinii, apropiați sau îndepărtați, ai Afganistanului să lucreze pe această formulă, interdependențe, contacte pe subiectul Afganistanului, va fi un subiect de interes. Șocul acum e prea mare din cauza preluării prea rapide, într-un fel a Talibanului nu este prea rapidă, era de așteptat, dar șocul va trece. Ceea ce va urma e mai important, rezultatele sunt importante, procesele care vor avea loc în urma acestor rezultate tot vor fi importante. De la început rezultatul este preluarea puterii și după asta: Cum negociezi cu Talibanul? Ce vrea Talibanul, vrea Talibanul să negocieze sau nu? Ce vrea să negocieze, ce vrea în schimb pentru stăvilea fluxului, de exemplu, de droguri? Ce vrea pentru deschidere? Tratamentul oamenilor, că nu vorbim doar despre femei, femeile sunt unul din exemple de tratament al oamenilor, până la urmă vorbim despre drepturile omului.”

Europa Liberă: Înainte de a schimba subiectul, doar un lucru vă mai întreb despre Afganistan, reiese că totul a fost în zadar, acești zeci de ani?

Vlad Lupan: „Nu cred că a fost în zadar totalmente, sigur că se creează o asemenea impresie în momentul în care...”

Europa Liberă: Afganistanul de acum e altul decât Afganistanul de acum 30, 40 de ani?

Vlad Lupan: „Da, așa cum am spus, nu intri în același râu de două ori. Da, lucrurile se schimbă, chiar și Talibanul se schimbă. Eu cred că vor fi schimbări, Talibanul va dori cel puțin să negocieze și un pic să se îndepărteze de anumite servicii de inteligență din Afganistan, și să aibă un pic mai mare independență. Și o să vedem atunci ce se va întâmpla, nu înseamnă că va fi bine, nu.”

Europa Liberă: Societatea în Afganistan?

Vlad Lupan: „S-a schimbat. Nu înseamnă că... E o pierdere parțială, pentru că a revenit Talibanul, nu este același Taliban, nu este aceeași lume, ei au văzut ce poate să se întâmple când permiți, de exemplu, să atace Statele Unite, după aceasta pierzi puterea, ei nu vor să piardă puterea acum. Deci sunt anumite procese pe care ei vor trebui să le ia în calcul, alții vor trebui să le ia în calcul.”

Europa Liberă: Schimbăm fila, dle Lupan, vreau să vorbim despre un eveniment care se întâmplă aici, mai aproape. Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, este acum la Kiev pentru a adera la „Platforma Crimeea”. Ne putem imagina cum va reacționa Federația Rusă la această nouă inițiativă a comunității internaționale? Și întrebarea cu iz mai local: credeți că Chișinăul ar fi trebuit mai întâi să estimeze, să pună pe balanță, să vadă ce ar avea de pierdut în relația cu Rusia înainte de a lua decizia sau era cumva o decizie, adică nu ne puteam închipui că Republica Moldova n-ar putea adera la această platformă? Cum stau lucrurile?

Vlad Lupan: „Haideți să pornim de la interesele Republicii Moldova, nu ale altora. Noi asta vrem, nu? Să ne implementăm interesele noastre. Republica Moldova este un stat care a votat în baza interesului său pentru Rezoluția ONU privind integritatea teritorială a Ucrainei. De ce? Pentru că, așa cum am declarat eu atunci fiind în funcția mea de ambasador și reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU, votând pentru această rezoluție, noi pornim de la interesul nostru de menținere a integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova din cauza conflictului transnistrean. Sunt o serie de documente internaționale care au fost semnate de către Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Georgia, Azerbaidjan etc., etc., prin care, de exemplu, documentul de la Helsinki din 1975 despre inviolabilitatea frontierelor. Ulterior, după destrămarea Uniunii Sovietice, un document similar a fost semnat de către membrii acestei comunități, care era Uniunea Sovietică, prin care am declarat că, într-adevăr, criteriile de la Helsinki rămân valabile. Deci, inviolabilitatea frontierelor rămâne un principiu valabil. În cazul Republicii Moldova, în cazul mai recent al Ucrainei, în cazul anterior al Georgiei aceste criterii nu au fost menținute. Este în interesul statelor noastre să ne respectăm interesul Republicii Moldova de a rămâne un stat integru, inclusiv teritorial și suveran, să decidem noi singuri cum soluționăm acest conflict, în baza pașnică, evident. Este absolut evident că răspunsul este „da”, există o serie de similitudini despre care deja, chiar acum am pomenit, deci, în aceste circumstanțe este absolut natural că Republica Moldova, pornind de la interesele sale, în primul și în primul rând, nu interesele altcuiva, să se alăture unei platforme care presupune integritatea teritorială a acestor state din fostul spațiu sovietic, așa cum ne-am înțeles, legal, inclusiv cu participarea Federației Ruse. Deci, în primul rând, costul este pozitiv pentru noi, în sensul în care noi trebuie să ne apărăm interesele noastre. Fiind un stat mic, capacitatea de a-ți apăra interesele depinde de aliați, trebuie să-ți faci aliați. Deci, Republica Moldova a mers pe această cale, este o cale logică.”

Europa Liberă: Și din punctul Dvs. de vedere, ce ar însemna să gestioneze pe de altă parte corect raporturile cu Federația Rusă pentru niște autorități în acest moment probabil au nevoie de liniște în raporturile astea pentru a-și putea pune în realizare reformele?

Vlad Lupan: „Haideți să finalizăm prima parte. Care sunt costurile în relația cu Federația Rusă? Federația Rusă deja este implicată în Republica Moldova în sensul dezmembrării acestui stat sau cel puțin menținerea status-quo-ului. Varianta optimă ar fi fără îndoială, așa cum am văzut în 2003, „memorandumul Kozak”, o con-federalizare, care măcar nici nu există în Federația Rusă. Deci, controlul cetățenilor Federației Ruse asupra deciziilor din Republica Moldova. Noi știm aceste opțiuni, noi le cunoaștem. Dar care ar fi costurile Republicii Moldova să rămâi neutru, să nu te aliezi, de exemplu, cu Ucraina, Georgia ș.a.m.d.? Costurile vor fi acelea că ne vor mânca singuri, pe rând, astea-s tot costuri. Deci, se va supăra Federația Rusă că ne-am unit forțele, cel puțin politic, că este o declarație politică? Stați puțin, noi nu atacăm Federația Rusă, noi nu facem acțiuni militare împotriva lor, noi creăm o bază, o platformă în care discutăm, țările respective discută despre faptul că teritoriul lor, contrar acordurilor internaționale semnate, a fost preluat de către un alt stat. Acel stat sigur că este nemulțumit de faptul că este arătat cu degetul, simplificăm, excesiv chiar simplificăm analogia, dar costul este, dacă nu faci lucrul acesta, Federația Rusă are capacitate și putere suficientă să ne mănânce câte unul, atunci această aliere este un cost pozitiv pentru noi. În același timp, aceeași aliere nu va fi primită, evident, de către Federația Rusă. Deci, până la urmă, rămânem la egal, ca și până acum.”

Europa Liberă: Deci, întrebarea era: au autoritățile de făcut ceva pentru a gestiona corect această situație?

Vlad Lupan: „Da! Să nu uităm, în primul rând, a fost Kozak, același Dmitri Kozak care a propus memorandumul prin care cetățenii ruși ar fi decis soarta Republicii Moldova. El deja a fost în Republica Moldova și a exprimat o opinie relativ pozitivă în ce privește viitorul relațiilor. Deci, asta înseamnă că el a primit semnale pozitive, relativ pozitive din partea guvernării Republicii Moldova.

Să înțelegem un lucru clar, persoanele care s-au ocupat, ca mine, care de exemplu au fost în operațiuni de pacificare, ne-am ocupat de soluționarea conflictelor, am negociat, inclusiv cu Federația Rusă, un lucru trebuie să fie destul de clar – dialog cu Federația Rusă trebuie purtat, dialog nu înseamnă cedare, dialog înseamnă să afli ce vor ei, trebuie să afli ce vrea partea cealaltă, trebuie să vorbești cu ei. Asta nu înseamnă că mergi în direcția Rusiei, asta înseamnă că discuți cu ei, mergi în direcția care vrei. Iată acest dialog este necesar, rușii ne-au scutit într-un fel de necesitatea de a merge la ei într-o vizită oficială printre primii, Republica Moldova are o prioritate clară – stabilirea unui sistem în care statul de drept, drepturile omului, justiția să nu fie coruptă ș.a.m.d., acesta-i sistemul european. Deci, reformele europene, dar cu un dialog cu Rusia, nu înseamnă să cedezi Rusiei, dar să vedem, adică depinde de procese, eu, de pildă, nu mă aștept la mari procese, schimbări dramatice în ce privește soluționarea transnistreană, chiar dacă vor fi anumite momente, reveniri la negociere etc., etc sau, invers, anumite reacții de supărare din partea Federației Ruse acum, care posibil vor fi liniștite și vor mai scădea în timp.”