Vladislav Gribincea: „Reducerea bugetului instanțelor judecătorești ar însemna implicit constrângeri asupra justiţiei”

Zilele trecute, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Republica Moldova într-un dosar ce vizează un conflict între acţionarii Centrului comercial „Gemenii” din Chişinău, ţara fiind obligată să plătească proprietarilor deposedați de bunuri peste 1,5 milioane de euro. Prim-ministrul Ion Chicu a declarat că guvernul va tăia din bugetul pentru justiţie contravaloarea „contului de plată” venit de la Strasbourg. Totodată, şeful executivului a cerut ca magistraţii care au cauzat asemenea condamnări la CEDO să fie traşi la răspundere penală. Preşedintele Centrului de Resurse Juridice, avocatul Vladislav Gribincea spune că în acest caz a existat un şir de încălcări comise de persoane cu demnitate publică. În interviul realizat de Valentina Basiul, el explică ce ar însemna o eventuală reducere a bugetului justiţiei.

Interviul cu Vladislav Gribincea

Vladislav Gribincea: „Bugetul justiţiei, în Republica Moldova, la momentul actual e de circa 400 de milioane de lei. Acest buget este compus în mare parte din salarii și alte cheltuieli pentru administrarea instanțelor judecătorești. Numărul de judecători e stabilit prin lege și ei nu pot fi concediați decât pentru abateri disciplinare. Prin urmare, reducerea bugetului instanțelor judecătorești ar însemna implicit constrângeri asupra justiţiei - fie să nu fie plătite salariile, fie să fie demiși judecătorii, ceea ce este inacceptabil. În mod normal, reducerea bugetului justiţiei poate fi aplicată doar atunci când se reduc proporțional și celelalte bugete ale altor instituții publice. Prin urmare, măsura, dacă și va fi întreprinsă necalculat, ar putea să fie neconstituțională, deoarece afectează independența sistemului judecătoresc în general. Și Curtea Constituțională deja a dat câteva hotărâri urmând această logică.”

Europa Liberă: E de așteptat ca, de exemplu, eventual dacă se merge la acest pas, să fie afectate cheltuielile administrative? Am în vedere nu neapărat salariile judecătorilor, dar ale celorlalți angajați din sistem.

Vladislav Gribincea: „Activitatea judecătorilor nu poate fi privită izolat de activitatea celorlalți, fiindcă cine sunt ceilalți? Ceilalți sunt asistenți ai judecătorilor, sunt grefierii care facilitează ședințele de judecată. Neplata acestora implicit înseamnă și blocarea activității justiţiei.”

Europa Liberă: Alte măsuri, cheltuieli capitale nu există în Legea bugetului?

Vladislav Gribincea: „Cheltuielile capitale alocate pentru justiție în anul 2020 sunt foarte mici.”

Europa Liberă: Să înțelegem că a fost nu neapărat o lovitură această decizie a CEDO – e o sumă mare totuși –, dar să fie problema deficitului de finanțe sau totuși este cazul să se intervină în acest domeniu, pentru că decizii ale CEDO vor mai fi? S-ar putea să fie și prejudicii mari, ce ar trebui să se întâmple ca să se ajungă la faptul ca judecătorii sau acei factori care au dus la condamnarea Republicii Moldova, de fapt, ei să fie responsabili sau buni de plată în acest caz?

Vladislav Gribincea: „Prima chestiune care trebuie corectată în acest sens este faptul că Curtea Europeană nu acordă sancțiuni pentru guvern, ea doar compensează persoanelor ale căror drepturi au fost încălcate prejudiciile real cauzate. Adică nu e vorba de sancțiune, ci mai degrabă de justiție, de dreptatea care s-a făcut în ultimă instanță. E normal ca în momentul în care cineva a fost păgubit de către stat, statul să-i compenseze prejudiciile. Dacă nu se dorește să se plătească compensații, atunci să nu se încalce drepturile omului. Asta e unu. Doi: bineînțeles că la Curtea Europeană a Drepturilor Omului acum sunt peste o mie de dosare, dintre care câteva sunt cu compensații comparabile sau chiar mai mari decât cele oferite în cauza „Gemenii”. Este important ca astfel de situații să nu se mai întâmple, iar cei vinovați, care au comis abaterile cu intenție sau din neglijență gravă să suporte consecințele. Și aici repet: nu orișicare abatere trebuie să ducă la consecințe pentru judecători sau procurori, ci doar cele care sunt comise cu intenție sau din neglijență gravă. Legislația actuală permite deja intentarea acțiunilor pentru compensarea prejudiciilor împotriva celor care s-au făcut vinovați de condamnarea la CEDO. Până la momentul de față, niciun judecător nu a fost obligat totuși să compenseze statului prejudiciul cauzat prin acțiunile acestuia, chiar dacă în unele cauze încălcările nu puteau fi comise decât cu intenție sau neglijență gravă.”

Europa Liberă: Au trecut mai mult de 10 ani de când e în vigoare Legea cu privire la regres. Toți avocații, de fapt, care se ocupă de CEDO la un moment dat făceați o sinteză a judecătorilor sau a factorilor de decizie care au dus la condamnarea Republicii Moldova. Prin urmare, și procurorii înțelegem că ar fi „părtași” la acest proces, că nu au mers mai departe? Legea există.

Vladislav Gribincea: „Când este vorba de regres, legea nu face distincție că e vorba de judecător, procuror sau altcineva, regulile sunt aceleași. Procurorii până acum spuneau că în cazul „Gemenii” nu au fost abateri. Aici sunt alte câteva chestii la mijloc. Ceea ce s-a întâmplat cu unii din proprietarii complexului „Gemenii” nu este doar vinovăția judecătorilor, mai este și vinovăția procurorilor, și vinovăția Ministerului Afacerilor Interne, fiindcă aceiași proprietari au fost scoși cu forța din complex pe când erau proprietari, total abuziv, iar după aceasta, procurorii clasează cauza penală care a servit drept temei pentru evacuarea acestora din imobil. Adică trebuie făcută o analiză mai minuțioasă a situației și de văzut cauza în complex și în momentul în care se constată că undeva – fie că e vorba de polițist, fie că e vorba de procuror, fie că e vorba de judecător – au comis abateri cu bună știință sau din neglijență gravă, ei ar putea fi, chiar cred că ar trebui să fie somați să compenseze statului prejudiciile cauzate prin acțiunile lor. De ce în litigii între privați, statul nu avea formal nimic de câștigat din această situație, s-au încălcat atât de grav drepturile omului? Dacă nu cumva este vorba de fapte de corupție în jurul acestei situații?”

Europa Liberă: Presa a scris că la „Gemenii” proprietari la un moment dat erau Plahotniuc și cu fostul președinte al Ucrainei, Poroșenko. E posibil să intervină acești factori în inacțiunile oamenilor legii?

Vladislav Gribincea: „Da, nu exclud că în Republica Moldova astfel de situații ar putea fi, dar e clar că foștii sau actualii proprietari ar putea fi somați să restituie statului unele din prejudiciile cauzate, dar cine a făcut concret ilegalitățile pot fi întrebați cum s-a întâmplat acest lucru, inclusiv judecătorii Curții Supreme de Justiție, procurorul general, ministrul de interne de atunci. Condamnarea la CEDO n-a venit acum. Alaltăieri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a enunțat doar prejudiciul, însăși violarea drepturilor reclamantului a fost constatată cu nouă ani în urmă. Și în alte cazuri, agentul guvernamental, Ministerul Justiției solicită restituirea proprietăților către persoanele păgubite. În cazul de față, agentul guvernamental n-a solicitat restituirea proprietății către persoanele ale căror drepturi au fost încălcate. Eu cred că este vorba de o neglijență fără credință.”