Președintele ales al Republicii Moldova Maia Sandu a anunțat pe Facebook că președintele României Klaus Iohannis va vizita Moldova până la finalul acestui an. Cei doi au avut o convorbire telefonică ieri. Sunt cinci ani de când un șef de stat român nu a mai trecut Prutul. Evenimentul zilei e printre publicațiile care preiau știrea.
Victor Pițigoi, comentator la spotmedia.ro, arată azi de ce mesajul pe care-l transmite zgomotos Alianța pentru Unitatea Românilor nu are suport realist și poate face mult rău. AUR vorbește insistent de o nouă unire a Republicii Moldova cu România, or, arată Victor Pițigoi, acest lucru nu are cum să se înfăptuiască decât atunci când de la Chișinău va veni la Cotroceni o scrisoare la care șeful statului român să răspundă cu da, sunt de acord, cu bucurie, așa cum a făcut Regele Ferdinand în 1918. Voința trebuie să vină de dincolo de Prut. Altfel spus, acest mesaj e simplă retorică politică din partea AUR, cu priză la acel electorat rămas orfan de lideri naționaliști și unioniști după dispariția din viața politică a lui Corneliu Vadin Tudor și a lui Dan Diaconescu.
În editorialul revistei 22, Andrei Cornea se declară mai degrabă ușurat că a apărut o asemenea formațiune politică precum AUR. Poate stârni mirare, dar argumentația nu întârzie să fie livrată: „Era ceva devenit inevitabil (…)șovinismul, conspiraționismul, impulsurile homofobe, antisemite, rasiste, misoginismul, antivaccinita, iliberalismul sub toate formele (...) n-au cum lipsi într-o societate ca a noastră, așa cum nu lipsesc nici din democrațiile occidentale ori din America, și mai ales n-au cum lipsi în vremuri de criză profundă, ca în acest an. Mi se pare grav însă ca ele să rămână în subteranele societății, ignorate de clasa politică mainstream și de presă și să infiltreze nefast, pe tăcute, alte partide sau asociații. Odată reunite în AUR, ele însă devin vizibile, se pot recunoaște, eticheta, clasifica și, bineînțeles, combate eficient”.
Cornea scrie în același editorial și despre frământările legate de formarea unei coaliții de guvernare. Dacă în ate țări, Germania de pildă, negocierile durează luni de zile, românii nu sunt obișnuiți cu așa ceva și le stârnește neliniștea chiar și ideea de negociere, pe care o echivalează cu „târg politic”. Asta e, probabil că o soluție de guvernare se va găsi pe repede înainte. Ce îl neliniștește însă pe comentator este că nimeni nu „se bate” pentru ministere-cheie, dar care nu vehiculează cine știe ce buget : educația, sănătatea, cultura. Mai ales USRPLUS, care a promis un focus puternic pe educație și sănătate era dator să își dorească portofoliile
Andreea Pora (22 de asemenea) constată semnele unui iminent îngheț în relațiile dintre președintele Klaus Iohannis și fostul premier Victor Orban, odată ce Orban s-a răzbunat pentru nenominalizarea sa la șefia guvernului. El cere conducerea Camerei Deputaților și a votat la partid un alt nume de premier decât cel dorit de președintele Iohannis. „Semnalul e cum nu se poate mai prost, dă consistență temerilor propriilor electorate că lupta e una pentru „ciolan” și în interes personal”.
Și Andreea Pora, dar și alți comentatori, precum Dan Tăpălagă de la G4Media se tem că viitoarea majoritate se poate spulbera curând, cu tot cu guvernul.