„Vor ajutor social și să stea acasă”

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă anunță că la sfârșitul lunii iunie, la subdiviziunile teritoriale ale instituției erau înregistrați peste 20 de mii de șomeri și mai puțin de 10 mii de locuri de muncă active. Marea majoritatea a celor care caută o slujbă și stau la evidența agenției sunt din mediul rural și nu au o calificare profesională. Totodată, mulți dintre ei nu sunt la prima înregistrare în sistem și au de mai mult timp statului de șomer. O situație pe seama căreia se abuzează frecvent.

„Vor ajutor social și să stea acasă”

Statutul de șomer pe care îl poate obține o persoană care este în căutarea unei slujbe îi permite să ceară ajutor social care se achită din bugetul de stat, suma minimă fiind de 700 de lei. Este un drept de care unele persoane profită însă deseori, spun reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, care sugerează că este un lucru bine știut - mulți apelează la serviciile instituției doar pentru a putea beneficia ulterior de alocații sociale, și nu din intenția de a se angaja.

Maria Codreanu este șefa subdiviziunii teritoriale din Telenești a agenției și spune că fenomenul este cunoscut și s-a acutizat în timpul pandemiei.

„Dar asta a fost tot timpul, da, ei se înregistrează la noi în căutarea unui loc de muncă, ei nouă nu ne spun, dar totodată apelează la asistența socială în teritoriu și fac ajutor social. Dar ei la noi când vin, e clar, spun că vin în căutarea unui loc de muncă. Nouă ne vine greu să lucrăm cu dânșii. Le spunem, vedeți, e perioada pandemică, dar noi ieșim la lucru, noi nu stăm acasă. Și chiar dacă acum situația este mai bună, ei parcă s-au blocat și nu vor să lucreze, vor ajutor social și să stea acasă. Ne străduim și le lămurim că ei trebuie să accepte, că ajutorul social este temporar, pe o perioadă până ce noi propunem ceva.”

Potrivit legii, ajutorul social se acordă până la prima ofertă de angajare pe care i-o prezintă Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă unui șomer. Numai că în comunitățile rurale locurile vacante apar mai rar, inclusiv pentru că nu toți agenții economici declară ofertele de angajate și, prin urmare, perioada de așteptare a unei slujbe poate dura mult. Între timp, spune Maria Codreanu, unii ajung să lucreze ,,la negru”, adică neoficial, iar suportul social se achită în continuare.

Faptul că mulți abuzează de statutul de șomer a creat o percepție în comunități că poți obține cu ușurință ajutor social fără a face nimic, remarcă Liubovi Caldarova, specialistă în cadrul subdiviziunii teritoriale din Căușeni a Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă. Ea spune că instituția încearcă să combată această idee și să le explice solicitanților pe ce pot conta.

„Sunt așa oameni care n-au fost angajați legal niciodată în viață și au auzit de undeva că, du-te că o să primești bani, că acolo toți care stau la evidență primesc bani, și se conving că nu este chiar așa. De la agenție pleacă cu o informație bazată pe anumite legi. Trebuie să te apuci de lucrat. Dacă nu poți lucra înseamnă că poți să înveți la niște cursuri, să-ți faci o profesie dacă nu ai dovedit, din anumite considerente, și-și schimbă viziunea.”

Specialista spune că în paralel agenții economici sunt informați că statul subvenționează angajarea la muncă a persoanelor cu vârsta mai mare de 50 de ani, a persoanelor cu dizabilități, inclusiv a celor din familii defavorizate, de exemplu, tineri care nu au niciun fel de pregătire și experiență de muncă.

Pe de altă parte, îndeosebi antreprenori din mediul rural deplâng lipsa brațelor de muncă. Nicolae Tudoreanu, primarul din Feștelița, Ștefan-Vodă, crede că în primul rând este descurajantă atitudinea oamenilor.

Nicolae Tudoreanu, primarul satului Feștelița

„Problema nu este în locurile de muncă, problema este a clasei muncitoare neserioasă și cu un confort al lor, de victimă. Partea asta activă a plecat, care prețuia munca și lucrează sincer. Și în mare parte au rămas cei care spun că n-au de lucru, este de lucru. Știți, și cei care vor să angajeze nu mai vor să facă nimic pentru că nu au forță de muncă. Ar fi forță de muncă, dar forța aceasta de muncă îți creează atâtea probleme că mai bine nu faci nimic decât să iei forța aceasta de muncă și să-i dai de lucru.”

Pentru cei din mediul rural, majoritatea doar cu studii primare și gimnaziale, ofertele salariale variază la angajare între două și trei mii de lei, o remunerare pe care șomerii o consideră greu de acceptat. Specialiștii Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă spun însă că piața se schimbă și mulți dintre angajatori sunt gata să ofere anumite facilități, cum ar fi transportul, instruirea și creșteri salariale în timp pentru a menține angajații.