Vor fi sau nu chemați la arme moldovenii cu cetățenie română? Explicația Ministerului Apărării din România

Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România a publicat, la începutul lui iulie, un proiect care aduce mai multe modificări la Legea privind pregătirea populaţiei pentru apărare, iar cea care a atras atenția este că românii din străinătate vor avea la dispoziție 15 zile ca să se întoarcă în țară în caz de război. Europa Liberă a încercat să afle în ce măsură această prevedere îi vizează pe moldovenii cu dublă cetățenie.

După publicarea proiectului, pe mai multe portaluri și forumuri de limbă rusă din R. Moldova au apărut știri și comentarii îngrijorătoare. „Cetățenii moldoveni cu pașapoarte românești vor fi obligați să apere cu arma în mână interesele României și ale NATO, iar dacă vor refuza – vor ajunge la închisoare”, a titrat, de exemplu, site-ul kp.md.

„Informațiile și opiniile exprimate în spațiul public din R. Moldova referitoare la așa-zisele obligații militare care vor fi instituite pentru cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenia României se bazează pe speculații și interpretări cu intenții vădit alarmiste ale unui proiect de lege aflat în faza inițială”, a comentat MApN în răspunsul la solicitarea Radio Europa Liberă Moldova.

Ministerul a precizat că, potrivit legislației în vigoare, în cazul românilor cu cetățenie dublă sau multiplă, îndeplinirea serviciului militar este obligatorie „numai pentru cei care şi-au stabilit sau restabilit domiciliul în România”.

Un articol din varianta inițială a legii, adoptată încă în 2006, prevede că românii care au cetăţenie dublă sau multiplă îndeplinesc serviciul militar la instituirea stării de asediu, a stării de mobilizare şi a stării de război conform acordurilor încheiate între România şi țara respectivă.

„Relațiile de cooperare în domeniul apărării între România și Republica Moldova se desfășoară cu respectarea statutului de neutralitate al țării vecine. (...) Între cele două ministere ale apărării, din România și Republica Moldova, nu se află în negociere și nu se intenționează semnarea unui acord prin care să se reglementeze problematica dată”, a explicat MApN.

O bună parte dintre cetățenii R. Moldova care și-au redobândit cetățenia română nu au domiciliu stabil în România și dețin doar pașapoarte românești, care le permit să călătorească liber și să lucreze în țările Uniunii Europene. Există însă și o categorie de basarabeni care și-au stabilit reședința în România pentru a obține buletine de identitate, din varii motive, cum ar fi alocațiile pentru copii oferite de statul român, dar nu locuiesc la adresa din buletin. Or, este cunoscută practica înscrierilor lor fictive cu domiciliul peste Prut, uneori cu sutele sau chiar cu miile la aceeași adresă.

Nu este clar, deocamdată, dacă bărbații din această categorie vor fi obligați să se prezinte la centrele militare din raza localităților unde au domiciliul în România, în caz de mobilizare. Responsabilii de la MApN spun că au propus spre consultări o primă variantă a proiectului, iar cea finală va aduce clarificări cu privire la îndeplinirea serviciului militar de către persoanele care au dobândit prin adopţie, prin acordare la cerere sau care au redobândit cetățenia română.

La această etapă, au loc consultări cu celelalte instituții ale sistemului de apărare din România și cu reprezentanți ai societății civile. Proiectul în forma finală va fi înaintat, după aprobarea guvernului, către parlament pentru dezbateri și adoptare. Acest lucru s-ar putea întâmpla cel devreme în toamnă, pentru că deputații români sunt în vacanță.

Potrivit unor date din 2021, numărul cetățenilor moldoveni care au cetățenia română a crescut semnificativ în ultimii 20 de ani și a ajuns la peste 640.000 dintr-o populație de 2,6 milioane de locuitori ai R. Moldova.