„Am avut o convorbire telefonică îndelungată și consistentă cu președintele chinez Xi Jinping”, scrie Zelenski pe Twitter. „Cred că această convorbire, precum și numirea ambasadorului Ucrainei în China, vor da un impuls puternic dezvoltării relațiilor noastre bilaterale.”
Zelenski nu a oferit detalii despre convorbire, dar purtătorul său de cuvânt, Serhi Nikiforov, a declarat pe Facebook că cei doi au avut o conversație telefonică de aproape o oră.
Radiodifuzorul de stat chinez CCTV a declarat că Xi i-a spus lui Zelenski că „discuțiile și negocierile” sunt „singura cale de ieșire” din război. China afirmă că este neutră în conflict, iar Xi s-a abținut să condamne invazia.
Negocieri de pace, doar când va fi pregătit Zelenski pentru ele
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby, a salutat apelul, dar a declarat că este prea devreme pentru a spune dacă acesta va duce la un acord de pace între Rusia și Ucraina.
„Dacă va exista o pace negociată, aceasta trebuie să aibă loc atunci când președintele Zelenski va fi pregătit pentru ea", a declarat Kirby, adăugând că Statele Unite ar saluta orice efort de a ajunge la pace, atâta timp cât aceasta poate fi sustenabilă. Kirby a precizat că Statele Unite nu a fost înștiințată în avans de această convorbire. „Sunt doi lideri suverani și ne bucurăm să vedem că au vorbit", a spus Kirby.
Între Ucraina și Rusia continuă să fie o prăpastie de proporții în ceea ce privește condițiile prealabile pentru discuțiile de pace: Kievul spune că Rusia trebuie să-și retragă trupele din Ucraina, în timp ce Moscova insistă ca Ucraina să recunoască pretențiile sale de anexare a teritoriilor confiscate.
„Pacea trebuie să fie dreaptă și durabilă, bazată pe principiile dreptului internațional și pe respectarea Cartei ONU. Nu poate exista pace în detrimentul unor compromisuri teritoriale. Integritatea teritorială a Ucrainei trebuie să fie restabilită în cadrul granițelor din 1991”, a declarat Zelenski pe Telegram.
### Vezi și... ### Documentele secrete ale Pentagonului: Nu sunt anticipate negocieri de pace ruso-ucrainene în 2023Beijingul a lansat o propunere de pace - un document în 12 puncte care solicită o dezescaladare și, în cele din urmă, o încetare a focului în Ucraina - respinsă de Kiev și de aliații săi occidentali care o consideră un ecou al punctului de vedere al Kremlinului.
Statele Unite au avertizat că planul de pace ar putea fi o mișcare tactică a Rusiei, susţinută de China, „pentru a îngheța războiul în propriile condiţii”. „A cere o încetare a focului, fără retragerea forţelor ruseşti de pe teritoriul ucrainean, ar însemna, de fapt, să sprijini ratificarea cuceririlor ruseşti”, a declarat oficialul american. Casa Albă a declarat, printr-un purtător de cuvânt, că rămâne îngrijorată că China ar putea furniza arme letale Rusiei.
Ambasadorul chinez în Franța, Lu Shaye, a stârnit săptămâna trecută critici vehemente când a sugerat că țările care au apărut după căderea Uniunii Sovietice „nu au un statut efectiv în conformitate cu dreptul internațional, deoarece nu există un acord internațional care să le confirme statutul de națiuni suverane”.
Este un punct de vedere similar cu al Rusiei care își justifică astfel invazia la scară largă a Ucrainei, fostă parte a Uniunii Sovietice, lansată în februarie 2022.
Ministerul de Externe al Chinei a revenit ulterior asupra comentariilor lui Lu, afirmând că a recunoscut întotdeauna statutul suveran al țărilor care au făcut parte cândva din Uniunea Sovietică.
La 27 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că salută orice inițiativă care ar putea apropia de sfârșit conflictul din Ucraina, atunci când a fost întrebat ce părere are despre o convorbire telefonică purtată cu o zi înainte de președintele chinez Xi Jinping și cel ucrainean, Volodimir Zelenski.
Dmitri Peskov a mai spus însă că Rusia trebuie să-și atingă obiectivele stabilite în cadrul a ceea ce a numit „operațiunea militară specială” din Ucraina.
Luptele în Donețk se întețesc
Pe câmpul de luptă, Moscova și-a intensificat acțiunile ofensive pe linia frontului Bahmut-Avdiivka-Marinka din est, unde apărătorii ucraineni se confruntă cu o presiune tot mai mare din cauza bombardamentelor rusești, a atacurilor aeriene, a tirurilor de mortiere și a asalturilor infanteriei, a declarat Kievul la 26 aprilie.
„Rusia își concentrează principalele eforturi pe desfășurarea de operațiuni ofensive pe axa Bahmut, Avdiivka și Mariinka, unde forțele ucrainene au respins 39 de atacuri rusești în ultimele 24 de ore", informează Statul Major General în raportul său zilnic.
„Continuă luptele crâncene în Bahmut și Mariinka", a precizat armata. Trupele ruse au lansat trei lovituri cu rachete, 13 atacuri aeriene și 49 de salve de rachete asupra pozițiilor ucrainene și a infrastructurii civile, spun militarii ucraineni.
Asalturile repetate ale rușilor au fost respinse și în satul Klișciivka, la circa 10 kilometri sud de Bahmut, oraș din Donețk care a fost epicentrul unei bătălii crâncene care durează de luni de zile.
Pe 26 aprilie au fost doborâte șase drone lansate de trupele rusești pe cerul regiunii Herson, a anunțat forțele aeriene ucrainene, care spun că e vorba despre cinci vehicule fără pilot (UAV) Lancet și unul Merlin-VR.
Administrația militară regională din Sumi a anunțat că trupele rusești au tras 100 de obuze de-a lungul frontierei folosind avioane, artilerie și mortiere, rănind doi locuitori dintr-un sat de frontieră și deteriorând clădiri de locuit.
Sumi se învecinează cu trei regiuni din Rusia - Briansk, Kursk și Belgorod. Granițele Ucrainei sunt bombardate în mod regulat de Rusia.
În sudul regiunii Zaporojie, unde se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, a fost declarată alarmă antiaeriană peste noapte.
Corespondenții RFE/RL au raportat numeroase explozii care au fost probabil provocate de atacul dronelor Shahed de fabricație iraniană.
Iuri Malașko, șeful administrației militare din Zaporojie, i-a îndemnat pe localnici să se adăpostească, dar nu a dat detalii despre natura exploziilor. „Rămâneți în locuri sigure până când alarma aeriană va lua sfârșit", a spus el.
Forțele ruse, care controlează centrala nucleară locală, bombardează în mod regulat părțile din regiunea Zaporojie aflate încă sub control ucrainean.
Pe 25 aprilie, un atac cu rachete rusești asupra unui muzeu din orașul Kupiansk din estul țării a ucis cel puțin două persoane și a rănit 10, un atac pe care președintele Volodimir Zelenski l-a calificat ca fiind „barbar”.
Pe de altă parte, agenția de știri de stat rusă RIA Novosti a anunțat că Moscova a început să folosească noile sale tancuri de luptă T-14 Armata în război, trăgând asupra pozițiilor ucrainene, fără a participa încă „la un asalt direct”. Tancul are o turelă fără pilot, fiind controlat de la distanță. Însă, potrivit serviciilor de informații militare britanice, forțele rusești s-au plâns de starea proastă a primului dintre tancuri care a sosit.
„După unsprezece ani de dezvoltare, programul a fost afectat de întârzieri, de reducerea dimensiunii planificate a flotei și de rapoarte privind probleme de fabricație”, se arată în raportul serviciilor de informații britanice.