Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a prezentat conceptul la o conferință de presă, a anunțat că va merge pe 9 aprilie în Parlament cu un proiect de lege pentru simplificarea mecanismului de amalgamare voluntară a localităților.
În principal, Guvernul va tripla sumele alocate primăriilor care vor să se unească, „pentru a-și rezolva problemele”, cum ar fi să conecteze populația la apeduct sau la canalizare.
Sunt prevăzute trei tipuri de stimulente financiare: pentru pregătirea procesului de amalgamare, pentru dezvoltarea infrastructurii (va crește de 1.000 până la 3.000 de lei per locuitor) și pentru susținerea bugetelor locale (între 500.000 și 2 milioane de lei, alocați în următorii 3 ani primăriilor nou-formate).
„O primărie, ca să fie considerată minim funcțională și sustenabilă, trebuie să aibă minim 3.000 de locuitori. De aceea, în rezultatul reformei, după alegerile locale din 2027, nu vom avea nicio primărie care va administra treburi publice pentru un număr mai mic”, a explicat Buzu.
Câte primării și raioane vor rămâne după reformă?
Oficialul a mai spus că, în localitățile absorbite, vor fi deschise centre unificate de prestare a serviciilor, astfel ca oamenii să nu fie nevoiți să se deplaseze pe distanțe mai mari către noua primărie. Aceste centre vor oferi servicii prestate anterior de primării, cele de cadastru și stare civilă.
Secretarul Guvernului nu a putut spune câte din cele 892 de primării, care există în prezent în R. Moldova, vor rămâne după reformă. El a precizat doar că 310 consilii locale deja au susținut comasarea localității lor cu altele din vecinătate.
Buzu a anunțat că numărul raioanelor va fi redus de la 32 la 10, rolul lor fiind orientat spre dezvoltarea regională. Raionul Taraclia, unde majoritatea locuitorilor sunt etnici bulgari, va fi transformat în municipiu.
Harta administrativă va fi definitivată abia spre toamnă. Strategia de reformă, adoptată încă în 2023, includea două variante: reorganizarea în cinci regiuni sau 10 regiuni/districte.
Mai jos, puteți vedea harta districtelor prevăzute de strategia din 2023. Districtele coincid cu cele 10 oficii teritoriale actuale ale Cancelariei de Stat și, cu mici excepții, cu județele care au existat din 1998 până în 2003.
De ce este necesară reforma?
Peste 87% din cele 892 de primării din R. Moldova au sub 3.000 de locuitori, iar 35% - chiar sub 1.500.
Buzu a explicat că majoritatea primăriilor din R. Moldova „sunt prinse în cercul vicios al depopulării”. Dacă numărul total al locuitorilor R. Moldova s-a redus în ultimii 10 ani cu 13,9%, în primăriile mici numărul populației s-a redus cu 32%.
„Din 10 familii care nu au canalizare, opt sunt în primăriile cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori”, a spus secretarul general al Guvernului.
Potrivit lui, în primăriile mici, cheltuielile administrative sunt de patru ori mai mari decât veniturile. „Reforma nu este doar necesară, dar și întârziată”, a conchis Buzu.
Reforma administrației publice locale ar urma să fie finalizată până în 2027, când în R. Moldova vor avea loc alegeri locale generale, deja în noile primării.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te