Membri și activiști ai Partidului Șor au instalat câteva corturi pe treptele din curtea Președinției de la Chișinău pe 25 septembrie, în cea de-a doua duminică de proteste antiguvernamentale la care cer organizarea de alegeri parlamentare anticipate.
În duminica precedentă, simpatizanții politicianului fugar Ilan Șor, care se ascunde în străinătate de anchete de corupție împotriva sa, au instalat corturi doar vizavi de Președinție, în fața Parlamentului, anunțând un protest non-stop.
Cauzele protestului: presiunea inflației sau a anchetelor anticorupție
Formațiunea populistă acuză guvernarea PAS și pe președinta Maia Sandu că nu ar face destul pentru a combate creșterea inflației și degradarea nivelului de trai. Dar participanții la demonstrații mai cer oprirea anchetelor de corupție împotriva liderului lor și altor fruntași ai Partidului Șor.
Pe locul trei ca număr de mandate în Parlament, după PAS și Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, Partidul Șor are cei mai mulți deputați lipsiți de imunitate parlamentară în anchete de corupție.
Președinta Sandu care s-a aflat săptămâna trecută în străinătate nu a comentat protestul. Reprezentanți ai guvernării au spus că protestul este organizat de „hoți” îngrijorați de reforma justiției și lupta anticorupție.
Ilan Șor, liderul partidului, se ascunde în străinătate, unde a fugit în iunie 2019, când aliații săi din Partidul Democrat au fost alungați de la putere. În 2017, Șor a fost condamnat în prima instanță la la 7 ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în dosarul „furtului miliardului”, fiind dat acum în căutare internațională.
Vicepreședinta Partidului Șor, Marina Tauber, a fost plasată în arest la domiciliu, pe 14 septembrie, după ce s-a aflat din 23 iulie în arest preventiv în Penitenciarul 13. Ea a rămas fără imunitate parlamentară pe 21 iulie, fiind acuzată de falsificarea raportului financiar al Partidului Șor și de acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat.
Poziția Partidului Șor față de agresiunea rusească în Ucraina
Rata inflației a crescut vertiginos pe fundalul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în luna februarie. Partidul Șor ai cărui deputați au vizitat Rusia înainte de organizarea protestelor antiguvernamentale nu a exprimat până acum o poziție clară față de agresiunea rusă în Ucraina.
Your browser doesn’t support HTML5
Ce crede Partidul Șor despre invazia rusească în Ucraina
Solicitat de Europa Liberă, liderul demonstrației din 25 septembrie, Dinu Țurcanu, președinte al raionului Orhei, a criticat poziția puterii de la Chișinău de a condamna invazia rusească din Ucraina, pe motiv că această poziție ar încălca neutralitatea R. Moldova. Țurcanu a spus că este „împotriva războiului” în general, dar a evitat să condamne invazia rusească în Ucraina, soldată cu mii de morți printre civili, și milioane de refugiați, potrivit estimărilor Națiunilor Unite. Sute de mii de refugiați au intrat în R. Moldova în primele săptămâni ale invaziei, iar între 80 și 90 de mii se mai află aici și în prezent.
Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, rata inflației s-a apropiat de 35% în luna august, fiind cauzată în principal de scumpirea energiei și de a alimentelor. R. Moldova importă întregul necesar de gaze naturale din Rusia, care le-a scumpit dramatic și a redus livrările către țările europene aliate ale Ucrainei. după startul agresiunii ruse în Ucraina, R. Moldova care se baza pe o serie de importuri alimentare ieftine din Ucraina a fost forțată să importe alimente mai scumpe din Uniunea Europeană.