Zelenski a făcut aceste declarații duminică, 23 august, într-o discuție cu jurnaliștii - după o reuniune cu liderii grupului celor opt state din regiunea nordică și baltică. El a comentat apelul fostului ministru al Apărării Mihailo Fedorov, a cărui demisie a provocat proteste de stradă, pentru organizarea alegerilor chiar înainte de încheierea războiului.
Potrivit lui Zelenski, în urmă cu aproximativ un an, Ucraina a fost încurajată, inclusiv de administrația americană, să organizeze alegeri în timpul războiului. Președintele afirmă că ar fi acceptat să ia în considerare această variantă dacă partenerii occidentali ar fi oferit garanții pentru participarea militarilor, desfășurarea scrutinului în zonele din apropierea frontului și exercitarea dreptului de vot de către milioanele de ucraineni aflați în străinătate.
Astfel de garanții nu au fost însă oferite, a spus el. Rusia, la rândul său, nu a acceptat încetarea focului pe durata campaniei electorale și a cerut deschiderea unor secții de vot și pentru cetățenii ucraineni aflați pe teritoriul rus.
„Alegerile chiar acum ar fi un tsunami pentru stat, care ar diviza Ucraina. Strategia mea este să duc țara până la încheierea războiului și să păstrez statul independent și suveran”, a declarat Zelenski.
Liderul de la Kiev a afirmat în repetate rânduri că legea marțială din Ucraina interzice organizarea oricăror alegeri pe durata acesteia.
Săptămâna trecută, fostul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, a cărui demitere, în iulie, a declanșat proteste, s-a adresat ucrainenilor printr-un mesaj video în care a criticat corupția din timpul războiului, a avertizat asupra unei crize sistemice de guvernare și a cerut găsirea unei modalități de organizare a alegerilor, în ciuda invaziei ruse aflate în desfășurare.
Mesajul său a sporit presiunea asupra lui Zelenski, care continuă să beneficieze de sprijin public, dar s-a confruntat cu scandaluri de corupție și cu întrebări privind motivele recentelor remanieri guvernamentale și în conducerea armatei.
Situația de pe front și negocierile
Referindu-se la situația de pre front, Zelenski a afirmat că Rusia a ocupat în acest an aproximativ 990 de kilometri pătrați de teritoriu ucrainean, în timp ce Ucraina a recuperat aproximativ 820 de kilometri pătrați în alte sectoare ale frontului. El speră ca până la sfârșitul anului raportul să ajungă la 1:1.
Rusia urmărește în continuare să cucerească întregul Donbas, inclusiv orașele Sloviansk și Kramatorsk, însă Ucraina va împiedica aceste planuri, a declarat Zelenski.
Zelenski susține că există o „fereastră de oportunitate” pentru încheierea războiului până în vara anului 2027. După aceea, în Statele Unite va începe o nouă etapă a campaniei electorale prezidențiale, ceea ce, în opinia sa, ar putea limita spațiul pentru negocieri.
Președintele ucrainean consideră că perioada cuprinsă între summitul G20 din SUA și sfârșitul verii lui 2027 ar putea reprezenta cea mai favorabilă etapă pentru diplomație.
În ceea ce privește negocierile cu Rusia, Zelenski a spus că principalii negociatori americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, încearcă să găsească o formulă acceptabilă pentru Moscova, însă este dificil de identificat un scenariu în care Rusia să accepte încheierea războiului fără ca Ucraina să renunțe la Donbas și la alte teritorii.
„Cine ne garantează că [rușii] nu vor merge mai departe?”, a întrebat Zelenski, adăugând că, în prezent, nici Statele Unite, nici Europa nu pot oferi Kievului garanții pe care să le considere suficiente.
Zelenski neagă implicarea Ucrainei în exploziile Nord Stream
De asemenea, jurnaliștii i-au cerut lui Zelenski să comenteze evoluția anchetei privind exploziile gazoductului Nord Stream 2, iar președintele ucrainean a negat din nou orice implicare a statului ucrainean în sabotajul din 2022.
„Ucraina nu a participat oficial niciodată la vreo operațiune legată de explozia Nord Stream 2”, a declarat Zelenski, subliniind că ancheta este în desfășurare și că există acuzații și martori.
Potrivit lui, autoritățile de la Kiev au transmis în repetate rânduri această poziție părții germane, care, susține el, știe că Ucraina nu a participat nici la planificarea, nici la executarea operațiunii.
Zelenski a precizat că Ucraina este pregătită să coopereze cu partenerii europeni în cadrul anchetei și că, pentru Kiev, este esențială menținerea încrederii și a parteneriatului cu statele europene.
Germania a anunțat pe 19 august arestarea în Croația a cetățeanului ucrainean Volodimir Juravlev, suspectat în dosarul exploziilor Nord Stream. Presa a relatat că acesta a fost reținut în timp ce participa la filmările unei producții hollywoodiene despre sabotaj, intitulată „Insula Șerpilor”, inspirată de evenimentele legate de exploziile gazoductelor Nord Stream din 2022.
Arestarea lui Juravlev ar fi reprezentat a treia tentativă a anchetatorilor germani de a-l reține. Prima a avut loc în 2024, în Polonia, unde acesta locuia la acea vreme, însă suspectul ar fi reușit să fugă în Ucraina. În toamna lui 2025, după revenirea sa în Polonia, acesta a fost din nou reținut de poliția locală, însă procedura de extrădare în Germania nu a fost finalizată.
În Germania se află deja în arest un alt suspect în dosar, cetățeanul ucrainean Serhii Kuznețov, care a fost reținut în timp ce se afla în vacanță în Italia.
În același timp, mai multe publicații occidentale au relatat că sabotajul ar fi fost pregătit de un grup asociat comandamentului ucrainean, dar că Zelenski nu ar fi cunoscut planurile privind operațiunea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te