Volodimir Zelenski a fost desemnat «personalitatea anului 2022» de către cotidianul britanic Financial Times, care scrie că «în vârstă de 44 de ani, Zelenski și-a câștigat un loc în istorie pentru extraordinara sa forță și calitățile sale de lider».
La auzul știrii, Zelenski a declarat doar: „Sunt mai mult responsabil decât curajos.”
Kievul îl critică pe Macron după ce a cerut garanții de securitate pentru „statul terorist” Rusia
Kievul în acest timp îl critică pe Emmanuel Macron pentru comentariile făcute în legătură cu Rusia lui Vladimir Putin în timpul unei vizite de stat în SUA.
Vladimir Putin are nevoie de „garanții de securitate” din partea Vestului, pentru a putea fi negociat un acord de pace, a spus Emmanuel Macron, provocând indignare din partea Kievului.
Într-un interviu cu televiziunea franceză TF1, Macron a spus că Putin rămâne îngrijorat de extinderea NATO și că acest lucru trebuie abordat ca parte a negocierilor pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Kievul l-a criticat imediat pe președintele francez pentru că pledează pentru acordarea de concesii Kremlinului.
„Cineva ar dori să ofere garanții de securitate unui stat terorist și criminal?” a întrebat retoric Oleksi Danilov, șeful securității naționale ucrainene.
„În loc de un Nürnberg – ar trebui oare să semnăm și un acord cu Rusia și să-i strângem mâna?”, a adăugat el.
Mihailo Podoliak, consilier al lui Zelenski, a spus că lucrurile stau invers: „lumea civilizată are nevoie de „garanții de securitate” pentru a se apăra de [intențiile] barbare ale Rusiei de după Putin”.
Embargoul parțial al UE asupra petrolului rus a intrat în vigoare
Începând din noaptea de luni 5 decembrie spre marți 6, “aurul negru” din Rusia nu va mai putea pătrunde pe teritoriul european pe căi maritime. Noile sancțiuni împotriva Kremlinului vin în momentul în care Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC/OPEP) a convenit duminică un status quo privind cotele de producție, cum o explică în detaliu Libération, în Franța.
Uniunea Europeană face astfel un nou pas în eforturile sale de a reduce renta petrolului prin care Rusia își finanțează războiul împotriva Ucrainei. În timp ce sancțiunile implementate de luni de zile împotriva sectoarelor strategice ale economiei ruse au fost în mare măsură amortizate de prețurile foarte mari la hidrocarburi, cei Douăzeci și șapte au convenit să plafoneze la 60 de dolari pe baril petrolul provenit din vastele rezerve ale Moscovei, cum o explică Courrier International. Este încă o lovitură dată principalei surse de venituri a regimului lui Putin - însă cu siguranță nu o lovitură mortală.
Povestiri din Odesa
Le Monde publică un fascinant și foarte colorat reportaj despre felul în care serviciile de securitate din Ucraina combat mafiile rusești implantate în Odesa, oraș-port cosmopolit și răscruce a traficurilor de tot soiul. Kievul a pus sub supraveghere lumea interlopă din Odesa, suspectată că ar fi în plata Moscovei, ca un soi de o a cincea coloană susceptibilă să lovească din spate.
Foarte devreme, Serviciile de Securitate ale Ucrainei (SBU) s-au temut că puternica mafie georgiană locală, de fapt caucaziană, reputată pro-rusă și condusă de așa-numiți vorî v zakone („hoții în lege”, în rusă) poate servi drept releu local pentru Rusia. Alungați din Georgia de guvernul lui Miheil Saakașvili, între 2005 și 2011, mulți vorî fugiseră în special spre Odesa, oraș-port cosmopolit, refugiu al lumii interlope dintotdeauna (am mai scris despre Povestirile din Odesa ale lui Isaac Babel).
Am mai scris și despre cum străinii nu-și dau seama în ce măsură limba rusă, la nivelul lexicului în primul rând, s-a vulgarizat înspăimântător în ultimele trei decenii. Sute de termeni din argoul pușcăriașilor, al mafiilor și prostituției au intrat în uzajul curent. Vorbe care ar fi fost de neimaginat în gura unui om obișnuit în 1992 sunt azi folosite la TV.
Mulți din acești termeni și expresii provin din argoul numit în Rusia „mat”. A scris despre asta și Mark Galeotti, în fascinanta lui carte The Vory: Russia’s Super Mafia (Yale University Press, 2018). Mark Galeotti a petrecut câteva decenii descifrând complexa (sub)cultură a rețelelor criminale ale Rusiei, acei vorî v zakone, hoții din lege, care, după perioada formării structurilor criminale în Gulag, în anii 1930 – 1950, au ajuns să colaboreze cu partidul comunist și KGB-ul, iar în zilele noastre cu FSB-ul lui Putin.
Rusia ne apare în cartea lui ca o lume în care diferența ontologică între mafii este între cei care arată pe față ce sunt (gangsterii, bandiții) și cei care posedă respectabilitate oficială, instituțională: miniștri, funcționari, polițiști, judecători. Ei bine, la fel, în exact acel argou vorbește deseori și Putin.
Am mai vorbit despre asta evocând celebrul episod în care, ajungând la putere, acum mai bine de două decenii, Putin a spus că vrea să-i omoare pe ceceni chiar și în WC; ar merita efectuată o analiză lexicală, gramaticală și terminologică a discursului lui. Tonul des grosolan al limbajului lui Putin se pierde sistematic în traducere, interpreții tălmăcind automat într-o refrazare blândă, politicoasă, potrivită unui om de stat.
Megaprocesul atacurilor teroriste din Bruxelles începe în sfârșit
Tot luni 5 decembrie a început procesul celor 10 persoane acuzate că i-au ajutat pe teroriștii islamiști sinucigași care în martie 2016 s-au aruncat în aer la aeroportul din Bruxelles și în metrou, făcând 32 de morți și 700 de răniți, unii cu sechele pe viață.
Este, desigur, principalul subiect în presa belgiană, dar e acoperit în detaliu și de presa franceză și din alte părți.
După un început ratat în octombrie, audierile au fost reluate pe 30 noiembrie odată cu tragerea la sorți a juriului popular. Luni 5 decembrie, la mai mult de șase ani de la atacurile teroriste care au lovit capitala Belgiei, procesul a demarat prin informarea juriului, urmată astăzi de citirea actului de acuzare (500 de pagini).
Cotidianul belgian Le Soir se oprește asupra problemelor puse de alegerea juraților, mulți căutând să se eschiveze, deși este o obligație, odată trași la sorți, din pricina duratei prevăzute a procesului: între 7 și 9 luni!
La Libre Belgique scrie la rândul său că avocații acuzaților se plâng (iar unii sunt chiar “revoltați”) de condițiile stricte în care are loc mega-procesul, care se ține în clădirea fostului sediu al NATO.
The Economist: o recesiune globală este inevitabilă în 2023
La Londra, The Economist aruncă o privire spre. anul care se apropie: previziunile nu sunt bune. Revista îndrăznește să anticipeze că Vladimir Putin va conduce în continuare Rusia (și că va fi încă un criminal de război) în 2023.
Pe deasupra, recesiunea, consideră The Economist, va fi generală—iar în multe locuri inevitablă. Europa se zbate într-o criză energetică și sub efectele războiului din Ucraina. Marea Britanie pare deosebit de vulnerabilă, nu în ultimul rând din cauza tragediei dureroase a Brexit-ului, la care s-au adăugat greșelile inutile ale guvernului.
Peste tot, economia suferă în continuare de efectele crizei de Covid-19, nu în ultimul rând în lanțurile de aprovizionare.
Goblin mode: expresia anului pentru anglo-saxoni
Efectele Covidului: pe lângă “Zelenski — omul anului”, “Goblin mode” a fost ales ca fiind expresia (sau “cuvântul”) anului 2022 de către Oxford University Press (OUP). The Guardian scrie că termenul, care se referă la „un tip de comportament auto-indulgent, leneș, neglijent sau lacom, de obicei într-un mod care respinge normele sau așteptările sociale”, a devenit cuvântul anului, decis de public, după ce peste 340.000 de vorbitori de engleză din întreaga lume și-au exprimat votul.
„Metaverse” era a doua alegere, urmată de „#IStandWith”. “Goblin mode” a fost o victorie zdrobitoare: selectat de 318.956 de persoane, reprezentând 93% din votul total.
Expresie populară pe rețelele de socializare, starea de “goblin”, de “spiriduș” șleampăt și nețesălat, este rezultatul muncii forțate de acasă, al îngrădirii libertăților începând cu pandemia și al unei senzații generale de lehamite.
La începutul pandemiei, se vorbea foarte optimist despre o atitudine « cottagecore », o stare în care se tânjea după un ideal primăvăratic. Aceea s-a dus. Pandemia ne-a schimbat obiceiurile în multe feluri: tele-munca, pijamaua sau halatul ca o a doua piele, lepădarea machiajului și a epilării și lansarea unei discuții generale asupra sănătății mintale... Atâtea aspecte pe care le ascundem în general în societate, dar care acum sunt asumate prin „goblin mode”.
Goblin mode “e o stare asumată de confort depravat”, cum a scris-o în The Guardian experta în tehnologie Kari Paul, care a pus popularitatea expresiei pe seama „ celui de-al treilea an al pandemiei și spaimei de un al Treilea Război Mondial”.
O tendință deplasată?
Cu toate acestea, expresia — foarte comică — este și criticată, așa cum a amintit-o revista feminină franceză Elle. A vorbi despre „spiriduși” nețesălați și șleampeți pentru a desemna un mod de viață ce afectează mulți oameni depresivi, cu dizabilități sau marginalizați este considerat ca nu foarte subtil de unii utilizatori de internet. Aceste situații nu se datorează întotdeauna lenei sau unei alegeri, ci problemelor de sănătate mintală sau dizabilităților.
„Comunitățile cu dizabilități întruchipează adesea acest mod de spiriduș, deoarece nu au altă opțiune”, scrie un reporter de la Refinery 21.