Zidul invizibil

Fragment din Zidul Berlinului (Foto: William Totok)

Fragment din Zidul Berlinului (Foto: William Totok)

Partidul Social-Democrat din Germania (SPD) şi Uniunea Creştin-Democrată (CDU) propun măsuri pentru anularea decalajului est-vest

Anul acesta vor avea loc alegeri parlamentare în 3 landuri est-germane, în Brandenburg, în Turingia şi în Saxonia. Mai toate sondajele prezic un dezastru electoral pentru cele două mari partide tradiţionale, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Partidul Social-Democrat (SPD). Pentru a stopa ascensiunea partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), social-democraţii şi creştin-democraţii au prezentat acum un program, destinat lichidării a ceea ce televiziunea publică (ARD) a descris drept „moştenirea toxică a re-unificării”.

Your browser doesn’t support HTML5

Zidul invizibil


Deşi Zidul Berlinului a dispărut în urmă cu trei decenii, un zid invizibil există în continuare şi divizează cele două părţi ale Germaniei. Această situaţie paradoxală se observă în decalajele economico-sociale care stîrnesc nemulţumiri şi care oferă muniţie electorală grupurilor populiste.

Pensiile în Berlinul răsăritean, de exemplu, sînt mai mici decît cele din partea occidentală a oraşului. În această situaţie se află pensionarii de pe întregul teritoriu al fostei Republici Democrate Germane.

Partidul Social-Democrat promite acum să înlăture acest decalaj, precum a anunţat şefa formaţiunii, Andrea Nahles. Partidul doreşte să introducă o rentă de bază cu 100 de euro mai mare decît suma alocată persoanelor care trăiesc din ajutor social. Apoi, formaţiunea doreşte să elimine formele de bagatelizare a contribuţiei est-germanilor la reconstrucţia ţării, ceea ce presupune, cu alte cuvinte, şi o reconsiderare reală a perioadei ultimilor 30 de ani. De exemplu, procedeele nu tocmai curate folosite în anii 1990 cînd s-a lichidat sau privatizat aşa numita proprietate socialistă.

Cu o strategie similară încearcă şi Uniunea Creştin-Democrată (CDU) să capteze atenţia electoratului. Creştin-democraţii s-au pronunţat pentru creşterea investiţiilor în domeniul învăţămîntului, pentru combaterea eficientă a infracţionalităţii în zona de frontieră şi o rentă de bază, însă doar cu 10 la sută mai mare decît suma legală, alocată pentru ajutor social.

Într-un interviu, difuzat de televiziunea publică germană (ARD), Stefan Krabbes, iniţiatorul platformei de discuţii #DerAndereOsten (#CelălaltRăsărit) şi-a exprimat speranţa că decalajele existente o să dispară.

El a recunoscut că există şi diferenţe de mentalitate între partea de est şi cea de vest a Germaniei. Pericolul cel mai mare pentru democraţie nu sînt aceste diferenţe, ci apariţia unui naţionalism radical, prezent atît în răsărit, cît şi în partea occidentală. În consecinţă, una dintre sarcinele prioritare ale partidelor democratice trebuie să fie combaterea naţionalismului. Armonizarea economico-socială, cred însă partidele, ar fi cel mai util instrument.