„În 30 de ani de zile nu s-a făcut nimic pentru a educa o generație sănătoasă” (FOTO/VIDEO)

Mircea Snegur a fost primul președinte al Republicii Moldova după independență; Petru Lucinschi – al doilea șef de stat; al treilea a fost Vladimir Voronin, după care Mihai Ghimpu și Marian Lupu au deținut interimatul; a urmat Nicolae Timofti și, din 2016, este Igor Dodon. La 1 noiembrie, alegătorii urmează să decidă cine merită următorul mandat pe patru ani. Ca să ajungă la cârma Republicii Moldova, unii candidați aleg cartea luptei cu corupția și încearcă să culeagă astfel voturi, alții se prezintă alegătorilor ca fiind buni pentru modernizare, pentru investiții, pentru un viitor alături de țările prospere și fiecare spune despre el că este onest, serios, competent și patriot și că va fi președintele care îi unește pe toți și nu unul care dezbină societatea. Despre așteptările cetățenilor de la următorul șef de stat vorbim la acest sfârșit de săptămână.

În 30 de ani de zile nu s-a făcut nimic pentru a educa o generație sănătoasă

Lipsa respectului între oameni, invidia și răutatea care au rodit în ultimul timp, prostia, egoismul, degradarea, dezbinarea și distanțarea față de ceilalți i-au făcut pe unii politicieni, și nu numai, să greșească, iar orgoliul nu-i lasă acum să recunoască, să ceară iertare acestei națiuni blânde și răbdătoare. Sunt opiniile pe care le-am adunat la Ocnița. Lumea cu care am discutat spune că este timpul de a termina cu răutatea și de a da o mână de ajutor binelui. Și acest lucru ar putea și trebuie să se întâmple în ziua alegerilor, pentru că, așa cum spun mulți trăitori din zona de nord, țara lor se îndreaptă într-o direcție greșită.

– „Țara noastră se duce în minus, în primul rând că dispare lumea din sate, nu mai este populația care a fost, pe timpuri făceam liste la secțiile de votare la alegeri, era mult mai multă lume, acum nici 50% n-au rămas. La fiecare a doua, a treia poartă stau încuiate ușile, chiar la mine acasă personal a decedat soacra – stă casa încuiată, fiica mea e plecată în Italia – casa încuiată, aici eu am rămas singură, soțul a decedat, dispare populația.

Vrem ca noi, în primul rând, Moldova, să fim o țară independentă, o țară prosperă, că multă lume vrea, totuși se uită la Rusia. Este multă lume care plânge, are nostalgie după viața ceea de atunci, dar totuși eu socot că fata mea trăiește în Italia, eu votez pentru Europa. Dar vă spun ce fac moșnegii ăștia, ei zic că mai bine a fost atunci și cred că o să se întoarcă, însă nu o să se întoarcă.”

Europa Liberă: Ce preț are votul cetățeanului?

– „Are un preț foarte mare, pentru că la urmă toate se adună, asta are multă însemnătate, dar lumea nu înțelege, crede că dacă el o dat pentru o conservă votul lui, apoi acolo s-a hotărât tot.”

Europa Liberă: Mai sunt alegători care își vând votul pentru o pomană electorală?

– „Sunt, pentru că lumea n-are de unde, îs săraci și vine le propune, Șor le propune, acela le propune...”

Europa Liberă: Ce înseamnă să-ți vinzi votul?

– „Înseamnă să-ți vinzi viitorul și de aceștia sunt mulți, dar trebuie să-i lămurești omului: eu am să-ți dau o conservă, dar tu să știi că asta nu-i pentru toată viața, dar omul nu știe și îs naivi, nu-s hotărâți…”

Europa Liberă: Dar ce valoare are promisiunea politicianului?

– „Promisiunea nu are nicio valoare, pentru că toate promisiunile îs false.”

Europa Liberă: Cunoașteți câți candidați sunt înscriși?

– „Încă până la urmă nu știu, cunosc așa, că trebuie să se baloteze din partea Partidului „Șor” doamna Violeta Ivanov. Dacă știți, ea e de aici și e o prietenă bună chiar de-a mea, poate și mă aude, și lasă să mă audă, dar s-a vândut - a fost cu comuniștii, de la comuniști a trecut la socialiști, de la socialiști a trecut la Șor. Nu se poate așa, lumea totul vede, urmărește.”

Europa Liberă: Și primul lucru pe care ar trebui să-l facă următorul președinte care ar trebui să fie?

– „Următorul președinte ar trebui să aducă investiții în țară și să lupte cu corupția, în primul rând să lupte cu corupția. Eu știu ce înseamnă corupție, aceiași care luptă cu corupția îs cei mai mari corupționeri...”

Europa Liberă: Dar moldovenii știu ce vor?

– „Moldovenii știu ce vor. Moldovenii vor așa: să nu lucreze nimic, dar bani să primească. Birja asta tare mult strică, sunt oameni care parazitează, dar omul care a muncit o viață și nu-i ajunge un an-doi la pensie nu primește nimic. Eu am fost doi ani de zile șef la Casa Teritorială de Asistență Socială Ocnița...”

Oameni și locuri în nordul țării, la Ocnița

Europa Liberă: Acest număr mare de persoane care primesc ajutoare sociale își dau votul în funcție de culoarea politică a celor care guvernează?

– „Nu chiar toți, nu chiar toți, majoritatea se supun la primării. Și: tu, dacă nu ai să votezi pentru ei, să știi că am să te scot, am să te scot, am să te pun...”

Valentina Ursu, Europa Liberă, a poposit aici, la Ocnița, cu microfonul și întrebăm localnicii pe ce cale merge țara astăzi.

– „Da, vă cunosc… La capitala socialiștilor! De la independență încoace, mergem pe o cale absolut greșită.”

Europa Liberă: Totdeauna cetățenii și-au dorit un drum bun. De ce atât de greu se ajunge pe calea cea dreaptă?

– „Fac o alegere greșită, îs nostalgici după fosta uniune, că ea nu mai există și nu poate exista.”

Europa Liberă: Ce vor decide aceste alegeri din 1 noiembrie?

– „Cred că nu vor decide nimic, fiindcă aici e o luptă geostrategică mai mult și cred că acel lider nu hotărăște în mare măsură ceea ce hotărăsc marile puteri, adică oricum noi depindem de cineva, și nu anume de liderul acela, dar oamenii, oricum, ei votează sau Occidentul, sau Europa, sau Rusia.”

Europa Liberă: Da, geopolitica...

– „Geopolitica se votează mai mult.”

Europa Liberă: Dar e păgubos că se votează geopolitica?

– „Da, sigur, dacă noi președintele pe care-l avem acum la moment, un președinte cu lipsă totală de respect față de oameni, dar el adică eu nici nu știu cum a ajuns acolo, dar e clar că a ajuns tot datorită voturilor oamenilor.”

Europa Liberă: Ce preț are votul cetățeanului, cât valorează?

– „Valorează tușonkă, grecikă... Omul nu-și dă seama prin alegerea asta că are pe două-trei zile acolo ceva de mâncare, dar el își hotărăște soarta pe patru ani înainte.”

Europa Liberă: Dar poartă vină cetățeanul care ia pomană electorală sau politicianul care-i aduce această sacoșă?

– „E mentalitatea oamenilor, că pentru ei așa e alegerea și sigur că politicienii se folosesc de asta, dacă omul așa de ușor îl ispitești – de ce nu?”

Europa Liberă: Ce probleme ar trebui să le rezolve următorul președinte? În opinia Dvs., care ar fi cele mai importante?

– „Cred că cele mai mare problemă și boală asta-i corupția, până ce nu o să fie lupta cu corupția o luptă reală, nu aceea pe care o vedem noi că schimbă procurori peste procurori, dar schimbări nu avem nimic, fiindcă tot ceia care, de exemplu, au participat la furtul miliardelor, la diferite atacuri raider, ei cum stăteau bine mersi așa și stau.

Doi: ar trebui rezolvată problema cea mai mare, astea-s locurile de muncă aici și o economie puternică pe care s-ar putea baza țara, fiindcă agricultura tot e la pământ.”

Europa Liberă: Sunteți tânăr, v-ați gândit vreodată să plecați din Republica Moldova?

– „Sincer, des mă gândesc la această posibilitate. La Ocnița, aici case, blocuri întregi se vând, case părăsite și nu le cumpără nimeni, se risipesc, toți fug din sat, pentru că aici n-avem la ce rămâne, n-avem conducere, n-avem viitor, n-avem de lucru, n-avem ce mânca – iaca așa-i în Moldova noastră. Zeci de case numai pe o uliță, numai pe o stradă se vând, lumea se duce cu tot cu familii, că toți fug din țara asta.”

Europa Liberă: Și unde pleacă?

– „Peste hotare: Franța, Italia, Germania, că aici nu-i viitor, n-avem viitor aici, nu se vede nimic.”

Europa Liberă: Altădată nordul se considera zonă cu localități avute, înstărite, prospere?

– „Altădată trăiam mai bine ca în sud, ca în centru... Da, da, noi aici mai bine trăiam ca încolo, în părțile celea, în centru, în sud. Aici îi gata, toți se duc, nu se mai întoarce nimeni, nici nu vor să audă.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, e în ospeție aici, la Ocnița, și întrebăm localnicii pe ce drum merge azi țara lor.

– „E greu în Moldova acum.”

Europa Liberă: De ce e greu?

– „E sărăcie mare, dar și de lucru la tineret nu-i acum.”

Europa Liberă: Sunteți tânără, v-ați gândit vreodată să plecați peste hotare?

– „Am fost după hotare și acum îs cu copiii acasă.”

Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui unei tinere familii să zică că are un trai decent?

– „Eu îs bărbatul ei. Uitați-vă, iaca, fata, băiatul trebuie îmbrăcați, încălțați, hrăniți, la școală dați și tot așa mai departe.”

Europa Liberă: Câți bani v-ar trebui pentru asta?

– „Măcar minimum vreo 20 de mii să le am, să pot întreține familia. Eu mă duc la cartofi la Briceni, la Bulboaca mă duc, eu acolo muncesc din greu, mă duc cu ziua și vreau să vă spun că nu servesc băuturi, țigările acestea nu le fumez, păi eu am grămădit la trei mii, trei mii jumătate am grămădit. Am venit, iaca, acasă, la copii…”

Europa Liberă: Dar peste hotare v-ați gândit să plecați?

– „Eu am fost, cu mama am fost. Să mă duc, dar să mă duc cu un om de nădejde, dar așa să mă duc, văd că mulți sunt dezamăgiți.”

Europa Liberă: Pe 1 noiembrie urmează să aibă loc alegeri prezidențiale, cunoașteți?

– „Mă voi duce, dacă va trebui.”

Europa Liberă: Dar cine merită să fie șeful statului, președinte?

– „Nu vă pot spune...”

Europa Liberă: Ia ziceți, cum se trăiește azi în Moldova?

– „Tare parșiv. Numai vorba este că au grijă de oameni, dar nu au grijă de oameni.”

Europa Liberă: Cum înțelegeți Dvs. grija asta pe care trebuie să o poarte politicienii, guvernanții pentru cetățeni?

– „Spuneți câtă pensie are Zinaida Greceanîi? Câtă pensie au alții și ei se stăruie și rup tot de la țăranul acesta, nu măresc pensiile, mărește cu 1,07% acum, la 1 octombrie. Și ce, asta-i mărire de pensie?”

Europa Liberă: Și cât v-au adăugat Dvs.?

– „Eu am lucrat 42 de ani fără întrerupere…”

Europa Liberă: Și cât aveți?

– „Am vreo 36 de lei, 1,07%.”

– „Domnul acesta mă știe pe mine, eu am lucrat în orașul Ocnița arhitect și acum eu primesc 1.200 de lei. Plătesc gazul, plătesc lumina, comunalele acestea, dacă nu voi mai avea încă vreo două găini în poiată, eu nici nu îmi închipui.”

– „Dar medicamente pe ce să-ți cumperi?”

Europa Liberă: Pe 1 noiembrie urmează să aibă loc alegeri prezidențiale. Ce așteptări aveți de la aceste alegeri?

– „Nimic bun.”

– „Or să fie fraudate alegerile...”

Europa Liberă: De ce spuneți asta?

– „De-atâta că ei se pregătesc dinainte și or să dea buletinele cu grămada.”

– „De norod își aduc aminte numai cu o săptămână înainte de alegeri.”

Europa Liberă: Ce așteptați de la alegerile din 1 noiembrie?

– „Nimic, nimic absolut.”

Europa Liberă: Dar o să mergeți să votați?

– „Da, numaidecât!”

Europa Liberă: Ce preț, ce valoare are votul cetățeanului?

– „0,000…”

Europa Liberă: Ce valoare are promisiunea pe care o face politicianul?

– „Tot aceeași.”

Europa Liberă: Dar ce așteptați de la cel care va ajunge în fruntea Republicii Moldova?

– „De-amu noi nimic nu așteptăm. Ne-au amăgit patru ani în urmă, eu singur am fost la Dom kulturî (Casa de cultură) și am auzit cum dl Dodon a spus că femeile au să iasă la 57 de ani la pensie, bărbații la 60, dar au făcut de mult că ies și femeile și bărbații la 63, dar eu am rămas fără nimic, cinci ani nu lucrez nicăieri.”

Europa Liberă: De ce?

– „Că nu-i de lucru, nu-i.”

Europa Liberă: Și cum vă descurcați dacă nu munciți?

– „Cum mă descurc? Iaca mă duc la un om lucrez, la altul. Iaca la anul o să ies la pensie, la anul viitor, la 63 de ani, și cinci ani ultimii se iau. De unde o să am eu pensie? 700 de lei... Eu pot să trăiesc cu pensia asta? Nu pot să trăiesc, nici nimeni nu poate să trăiască.”

Europa Liberă: Dar la alegeri o să mergeți?

– „Da, numaidecât o să merg!”

Europa Liberă: Cine merită să ajungă în fruntea Moldovei? Cum să fie acel om, cum să fie acea persoană?

– „La noi în țărișoara asta mică îmi pare că nimeni nu merită.”

Europa Liberă: Dar trebuie să aibă un cârmaci?

– „Cârmaci, da, dar care se hrănesc acolo la Chișinău, ei au uitat de tot.”

Europa Liberă: Ce vreți să facă cel care câștigă mandatul de președinte?

– „Să fie cinstit, să ia și el salariu așa cum ia un țăran de acesta care a lucrat, o mulgătoare care se scula la ora trei și venea acasă la ora 12 noaptea, cu mâinile înghețate și lucra la fermă. Și ea acum ia 1.200 de lei și o să aibă indexarea 12 lei. Vă închipuiți, de o pâine, un baton, ce să facă cu 12 lei?”

Europa Liberă: În Republica Moldova forma de guvernare este parlamentară.

– „Corect...”

Europa Liberă: Președintele are atribuții pe care le consfințește Constituția…

– „Președintele nu trebuie să se amestece peste tot locul, președintele trebuie să apere interesele țării după graniță și doi – el să dea medalii și să aibă grijă de oameni ca să fie mulțumiți de viață, dar nu să se bage prin școli fără mască și să nu se bage prin instituții, să nu se amestece în medicină.”

Europa Liberă: Problema transnistreană depinde de președinte dacă poate fi soluționată?

– „Cred că da, acolo o să aleagă, acolo se pregătește pociva (terenul) ca toate voturile cele bune se le aducă încoace.”

Europa Liberă: Ce viitor are Ocnița și Republica Moldova?

– „Ocnița îndeobște...”

– „Ocnița pe ultimul loc la noi șede.”

Europa Liberă: Ce viitor vreți să aibă Ocnița și Republica Moldova?

– „Să trăim bine!”

– „Eu voi spune altceva, iaca, stați aici alături cu mine și să-mi arătați câte femei gravide o să vedeți pe drum. Pe cuvânt de cinste, eu șed aici de dimineață…”

Europa Liberă: Deci, scade natalitatea, asta vreți să spuneți? Și se depopulează localitatea.

– „Absolut nu-i, nu-i nimic. Eu am avut, băiatul cel mai mare când a fost în clasa întâi au fost șapte clase de-a întâia, acum o clasă și acolo-s 15 copii, asta în Ocnița, centru raional. Închipuiți-vă ce este acum prin sate – pustiu, pe rusește se spune «свет в конце туннеля не видно» (lumina de la capătul tunelului se vede). În Ocnița așa-i, în Clocușna a fost bolniță, în Corestăuți a fost bolniță, în Dângeni a fost bolniță, în Rujnița a fost bolniță, în Calarașovca – bolniță, în Frunze – bolniță, în Ocnița – bolniță, acum a rămas numai în Ocnița. Școli au făcut în centrul raional două: una în limba moldovenească și una rusească și gata. Ei au în vedere că cu cât la noi omul o să fie mai prost, cu atât mai ușor de condus. E tare ușor de condus un cal prost, îl tragi dintr-o parte – el se duce, apoi în altă parte, dar dacă se începe el a gândi, pentru țară asta de-amu nu-i interesant.”

Europa Liberă: Este o vorbă că nu o să vină nimeni să facă națiunea fericită dacă ea nu știe ce vrea.

– „Tot depinde de noi, dar la noi mulți oameni spun că pe acela l-om alege, hai și vom încerca, dar încercatul acesta îi pe patru ani de zile, îi loterie și apoi iar peste patru ani – loterie. Conducătorii aceștia au noroc că la noi moldovenii îs tare cuminți, cel mai rău trăiesc și tac chitic toți, dau agitația pentru Dodon, dar noi dacă îl știm și eu cândva, când a fost Dodon ales, păi eu cu familia am zis: măi, veniți încoace, îmi pare că băiatul acesta o să facă ceva, mă uit – nu a făcut nimic.”

Europa Liberă: Sunt Valentina Ursu. Am făcut un popas aici, la nordul Republicii Moldova, și întrebăm cetățenii pe ce drum se îndreaptă țara lor.

– „Cred că după ceea ce am ales, aceea culegem. Tot am avut încredere în unul și în altul, dar ei și-au arătat ceea ce pot face pentru dânșii, dar pentru lume absolut nimic în patru ani.”

Europa Liberă: De ce ați rămas dezamăgiți?

– „Pentru că promisiunile au fost foarte mari, dar așteptările au fost fără niciun rezultat.”

Europa Liberă: Și iată la 1 noiembrie urmează iarăși să mergeți să votați.

– „Dacă ar fi toți așa să voteze cum considerăm noi, dar lumea la noi nu poate să aleagă niciodată. Mai ales persoanele acestea de vârsta a treia sunt tare ușor manipulate.”

Europa Liberă: Ce vor decide aceste alegeri?

– „Sperăm la ceva, dar de atâția ani de zile am tot sperat și de fiecare dată m-am dezamăgit. De când Moldova a devenit independentă, am fost pentru democrație, dar acuși îs 30 de ani și m-am dezamăgit în orișice guvernare care a fost.”

Europa Liberă: Cum trebuie să fie cel care vrea să ajungă la cârma țării?

– „Trebuie să fie, în primul rând, cinstit și să fie pentru popor, nu pentru buzunar și pentru cumetri, dar fiindcă el îi ales de popor, trebuie să fie pentru popor, pentru că noi plătim. Ei primesc salarii din impozitele noastre. Chiar acum mă uit cu COVID-ul acesta primesc atâtea ajutoare și se duc toate ca la fundul mării. Dl Dodon și acum spune că el îi pentru cetățeni, dar ce face pentru cetățeni? Nu face nimic. Iaca se duce la grădinițe, la școli și cere de la populație să respecte măsurile, dar el însuși nu le respectă și nu numai el, dar în genere și deputați, și cei de la guvernare. Sperăm, vă spun cinstit, noi dăm votul pentru democrație, dar tare slabă nădejde că o să fie ceva schimbări. Sperăm, dar de-amu vom vedea rezultatele. Mai ales aici la noi, la nord, noi ducem lupta pentru limbă, fiindcă tot timpul ne ciocnim prin magazine, prin piață vorbești cu omul acela că îl cunoști și-l stimezi, dar totuși în suflet ai un grăunte: de ce eu trebuie la mine acasă să grăiesc altă limbă?”

Europa Liberă: Peste patru ani, cum vedeți Ocnița și Republica Moldova?

– „Depinde cine o să fie, cine o să câștige...”

– „Depinde cine o să vină la guvernare, de acela depinde, dacă va fi un șef bun...”

Europa Liberă: Valentina Ursu sunt...

– „Eu te cunosc pe dumneata...”

Europa Liberă: Am ajuns aici, la nordul Republicii Moldova, și întrebăm localnicii ce vor decide aceste alegeri din 1 noiembrie.

– „Acestea au să decidă prezidentul, dar dacă o să câștige Maia Sandu, cred că o să avem alegeri anticipate și eu mă gândesc că o să fie bine.”

Europa Liberă: Ce așteptați Dvs. să facă cel care va ajunge președinte al Moldovei?

– „Dar eu vă voi spune ce aștept. Eu dacă, de pildă, o să vină Maia Sandu, numaidecât o să ne dea Europa ajutoare ca să putem ieși din încurcătură. Dacă n-o să avem ajutoare, cu ce o să ieșim din încurcătură?”

Europa Liberă: Dar care sunt problemele statului cele mai mari?

– „Cele mai mari acum sunt criza cu pandemia și economia. Nu vedeți că economia s-a dus la net? Unde s-a mai văzut în Moldova zeci de lei kilogramul de curechi?”

Europa Liberă: În Republica Moldova, forma de guvernare este parlamentară. Ce poate face șeful statului?

– „Șeful statului tot are o putere oarecare în stat, poate să aducă finanțări de după graniță, cu corupția să lupte, să dea corupția jos – una; a doua – poate să se alipească acum cu România, cu Ucraina, cu vecinii, că nu se uită niciunul la noi. Unde s-a mai văzut, ne-au adus ajutoare și noi îi primim sub pod? Dacă are să câștige Maia Sandu și au să fie alegeri anticipate, și au să fie democratice, o să fie treabă.”

Europa Liberă: Dar vreți alegeri anticipate?

– „Da, da, da...”

Europa Liberă: Și ce partide credeți că au să ajungă în parlament dacă vor fi anticipate?

– „Eu mă gândesc că partea europeană o să ajungă. Lumea a văzut ce fac socialiștii și democrații. Ei s-au unit și nu fac nimic.”

Europa Liberă: Cum se trăiește astăzi în Moldova?

– „D-apoi, iaca, nu vedeți cum? Asta-i tot ce avem din grădină. Îi greu, dar ce să facem?”

Europa Liberă: Și cât câștigați aici la piață?

– „Când câștigăm, dar când nu avem nici de autobuz. Greutățile sunt mari, cum a fost, nu-i.”

Europa Liberă: Și atunci, ce-i de făcut?

– „Trebuie să fie toți prietenoși. Acum lumea-i tare rea, se mănâncă unul pe altul. Chiar iaca pe piață, nu-i unire, toți vor bogăție, dar bogăția asta-i pe o zi, pe două, mâine te duci, dar trebuie să fii om în viață. Iaca, eu vând totul crescut în grădina mea. Și iaca vin, cumpără lumea – bine, nu cumpără – prelungesc așa mai departe. Nu avem ce face.”

Europa Liberă: La 1 noiembrie sunt alegeri prezidențiale. O să mergeți, o să participați la vot?

– „Ei, trebuie să ne ducem!”

Europa Liberă: Ce ați vrea să rezolve președintele Republicii Moldova, cel care va ajunge la cârmă?

– „Să fie lumea unită, să fie toți prietenoși unul cu altul.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Eu am mulți nepoți și doresc să fie pace.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, a făcut un popas aici, la nordul Moldovei, la Ocnița și întrebăm localnicii pe ce drum se îndreaptă astăzi țara lor.

– „La noi totu-i corupție în țara asta, totul se hotărăște cu bani și nu-i dreptate, că toți unul pe altul se trag la putere: frate, cumnat ș.a.m.d. Nu au studii, toate documentele se cumpără, totul se falsifică...”

Europa Liberă: Dar la putere ajung cei care sunt votați de către cetățeni?

– „De către cetățeni?... Câți au adus din Pridnestrovia (Transnistria) și câți s-au cumpărat pe bani și au votat? Totul se falsifică, nu-i dreptate nici în justiție, nici la procuratură, nici la poliție, totu-i corupt, toate hotărârile se iau pe bani, se cumpără și se vând.”

Europa Liberă: Cum se scapă de corupție?

– „Trebuie pe toți de scos, niciun fir de zarază de asta să nu rămână în țara asta.”

Europa Liberă: La 1 noiembrie urmează să aibă loc un scrutin prezidențial. Ce vor decide aceste alegeri?

– „Tot au să fie falsificări, nu credem că au să fie cinstite toate alegerile acestea, tot au să fie falsificări și tot au să fie nedreptăți, că-i totul corupt în țara asta. Până n-au să-i scoată pe toți, să-i luăm pe toți, n-o să fie nimic.”

Europa Liberă: Cetățenii își mai vând votul?

– „D-apoi nu vedeți acum că pentru 50 de lei își dau votul? Așa-i nația asta a noastră, îi proastă și pentru 50 de lei își vinde sufletul și-apoi patru ani șed și suferă.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, a făcut un popas aici, la nordul Republicii Moldova, la Ocnița și întrebăm localnicii pe ce cale se îndreaptă astăzi țara lor.

– „În 30 de ani de zile nu s-a făcut nimic pentru a educa o generație sănătoasă, cu cultură. Eu socot că asta-i vina tot a ceea ce s-a făcut prin educație, prin administrare.

Noi în loc să luptăm pentru identitatea noastră românească, noi am ajuns astăzi să cerșim din dreapta și din stânga, din Vest și din Est, ca până la urmă să ajungem la sărăcia pe care o avem. Uitați-vă ce se întâmplă: secetă, virus... Și noi ce facem – inaugurăm veceuri, inaugurăm sensuri giratorii? Rușine!”

Europa Liberă: Ce vor decide alegerile de la 1 noiembrie?

– „În Republica Moldova am avut numai clanuri mafiote care s-au zbătut să pună stăpânire pe administrare și cetățeanul deja este turmentat până la maximum, așa că el deja nu va decide. Propaganda rusă, uitați-vă, Dvs. sunteți de la Europa Liberă, ia uitați-vă în grila de televiziune și o să vedeți acolo câte televiziuni avem ale noastre autohtone sau, cel puțin, românești. Câte avem? Câteva la număr. În rest, ce avem? O propagandă rusească pentru ca să ne turmenteze până la capăt.”

Europa Liberă: Societatea e dezbinată. Asta arată și sondajele de opinie. Ce idee ar putea să consolideze o populație atât de scindată?

– „O singură idee – revenirea la țara noastră, România!”

Europa Liberă: Și asta ziceți Dvs. aici, la Ocnița, unde...

– „Da, eu am zis asta 30 de ani și am s-o mai zic cât o să mă țină Dumnezeu pe fața pământului.”

Europa Liberă: Dar aici spiritele altceva arată?

– „Spiritele arată altceva, pentru că Ocnița totdeauna a fost o enclavă, noi, pur și simplu, nu suntem pe partea cealaltă de Nistru și atât. Am vorbit încă astă-primăvară și am rugat pe toți acei care au viziuni proeuropene, unioniste să se gândească la soarta acestui pământ și la soarta acestei țări, pentru că dezbinarea nu va aduce la nimic bun. Și iată rezultatul îl avem cel pe care îl avem. Sunt oameni care ar putea lua hățurile și să ducă această bucată de pământ acolo unde trebuie, dar, cu părere de rău, acești oameni sunt izolați și sunt izolați anume de acei care astăzi se bat cu pumnul în piept, care au făcut bătături pe piept.”

Europa Liberă: Și la vot o să mergeți?

– „Desigur o să merg, pentru că asta-i datoria mea de cetățean, asta-i în primul rând, în al doilea rând, pentru că votul care nu va fi utilizat, poate fi utilizat de alții.”

Europa Liberă: Ce preț are votul cetățeanului?

– „Are un preț deosebit de mare. Ceea ce astăzi ai aruncat în urnă, aceea o să ai mâine și dacă noi astăzi nu vom căuta să înțelegem că orice vot contează, mâine să nu ne plângem, mâine nu avem pentru ce ne plânge.”

Europa Liberă: Valentina Ursu a făcut un popas astăzi aici, la Ocnița, la nordul Republicii Moldova, și întrebăm localnicii despre drumul pe care se îndreaptă țara lor. Încotro, Moldova?

– „Noi nu înțelegem singuri încotro ne ducem, pentru că unul trage într-o parte, altul în alta; unul trage la Rusia, dar altul trage la România și toți împreună să facă o țară Moldova, ca să fie Moldova, să fim noi, moldovenii noștri cum am fost, am trăit. Eu 73 de ani am și am știut una și bună, am știut că trebuie să trăiesc, trebuie să lucrez, am 52 de ani de staj de lucru.”

Europa Liberă: Ce pensie aveți?

– „Am 1.280. Noi viețuim, n-avem încotro, punem, săpăm cartofele, mâncăm, dăm la pui și creștem cărniță și merge viața înainte, nu se ține pe loc.”

Europa Liberă: Știți că urmează să aibă loc alegeri prezidențiale?

– „Știm de asta.”

Europa Liberă: Pe ce dată?

– „Dar eu nu-s tare cu alegerile acestea, că am ales, am ales, am ales și la urmă văd că am cules tot aceea ce am ales.”

Europa Liberă: Ce așteptări aveți de la aceste alegeri?

– „Așteptăm ca să fie ceva mai bine, ceva să fie, că dacă s-a pornit, parcă olecuțică s-a mai pornit și numai încep a face ceva și-i încurcă, îi schimbă pe alții și aceia iar din nou se îmbracă binișor, își așază buzunarele cum trebuie și iar se duc. Pe noi ne fură toți în toate părțile, care-s mai hâtri, iaca, acolo se socot mai hâtri, se vâră și-și umplu buzunarele și fug în America și acolo ei îs koroli (regi).”

Europa Liberă: Dar cetățeanul, o dată la patru ani, e stăpânul buletinului de vot și el decide cine să ajungă la putere?

– „Cetățeanul îs mulți și alegi unul și pe acela... Vedeți, acum îs 13 candidați, adică 13 prezidenți vor să fie. Toți ei pentru ce se zbat? Candu aista nu-i ajunge cât o furat? Încă acum vrea să fie prezident și încă el spune că el îi va așeza pe care și-i va așeza. Unde să-I mai așezi tu, dacă tu ai așezat poporul acesta în genunchi?”

Europa Liberă: Dar cum vreți să fie cel care va fi la cârma țării, ce calități să aibă?

– „Să fie cinstit și să iubească norodul lui.”

Europa Liberă: Toți spun că-s cinstiți și iubesc poporul.

– „Nu să caute România și să nu caute Rusia, dar să caute Moldova.”

* * *

Mulți oameni cu care am discutat la Ocnița spun că vor merge la vot pe 1 noiembrie, dorind o viață mai bună în cel mai larg sens, care înseamnă de la educație și sănătate la locuri de muncă și economie, dar ele nu țin în niciun fel de atribuțiile președintelui, ci ale premierului care este doar desemnat de șeful statului, dar și primul ministru depinde de majoritatea parlamentară. L-am întrebat pe sociologul Ion Jigău, cum poate președintele, nu contează cum se numește el, să răspundă așteptărilor miilor și chiar sutelor de mii de oameni care îl vor vota, dacă acesta nu are pârghii asupra actului de guvernare?

on Jigău: „Alegerea președintelui este, de fapt, un simbol, pentru că noi trebuie să avem un șef de stat care să fie, hai să spunem așa, simbolul statului, un apărător al Constituției, al ordinii în țară, unul care ar modera între diferite forțe politice ca ele să nu se rupă pe bucăți pentru nimicuri, dar să se gândească la interesul național. Rolul lui este important, chiar dacă este pur simbolic. Tocmai de aceasta oamenii au vrut și vor întotdeauna ca alegerea președintelui să fie prin vot direct. Este altceva că, imediat ajunși până acolo, toți președinții noștri au cerut și mai mari competențe, dar exemplul Belarusului ne arată că e primejdios să dai unui om foarte mare putere și lucrul acesta nu trebuie făcut.”

Europa Liberă: Chiar dacă și moldovenii își doresc în fruntea țării, la cârma statului un politician de acesta care ar fi mai degrabă un tătuc?

Ion Jigău: „Păi oamenii doresc un tătuc, dar haideți să ne uităm la Lukașenka, sunt două frontiere între noi și el 26 de ani a condus și lumea crede că în Belarus este raiul, dar nu-i chiar așa. Ultimii 10 ani, economia Belarusului a stagnat, toți oponenții lui stau la închisoare, chiar dacă nu săvârșiseră nimic, nicio crimă.”

Europa Liberă: Revenim la scrutinul prezidențial din 1 noiembrie și miza acestuia. În cursă se înscriu tot mai mulți competitori, pretendenții la această funcție cunosc foarte bine ce au de făcut într-un stat cu o formă de guvernare parlamentară, dar își doresc această funcție.

Ion Jigău: „Ei și-o doresc anume datorită acestui simbolism.”

Europa Liberă: Credeți că cetățenii aleg simbolul, pentru că și acești concurenți electorali merg cu niște promisiuni în această campanie și multe din aceste promisiuni țin de îmbunătățirea vieții cetățenilor?

### Vezi și... ### Cum votează cetățenii din regiunile separatiste în alegerile naționale

Ion Jigău: „Oamenii judecă la noi paternalist, adică vor un tătuc care le-ar rezolva problemele, dar nu este așa. Noi suntem cei care ne construim viitorul, cetățeanul simplu în situația când guvernarea, adică instituțiile statului, în primul rând, guvernul își face treaba. Bugetul noi îl formăm, dar nu participăm la repartiția lui, acest lucru îl face parlamentul prin aprobarea bugetului și oamenii cred că președintele are mari prerogative aici în a influența mersul lucrurilor, dar nu este chiar așa. Președintele trebuie să fie un moderator între diferite forțe politice și aici ar fi rolul lui ca diferite instituții și diferite forțe politice să poată între ei negocia în interesul țării, să vadă care sunt problemele prioritare pentru țară, să le rezolve, adică să le pună în ordinea care ar cere ca noi să mergem înainte, ca să oprim măcar puțin câte puțin exodul populației, să îmbunătățim calitatea serviciilor medicale care sunt la pământ. Dar cine oare dacă nu cineva din fruntea țării ne spunea că medicii s-au îmbolnăvit acasă? Dar spuneți-mi, vă rog, de ce o perioadă un sfert din cei bolnavi erau lucrători medicali? Ei ce, toți acasă s-au îmbolnăvit?”

Europa Liberă: Și totuși, la 1 noiembrie ce va vota alegătorul – persoana, promisiunea, partidul?

Ion Jigău: „În primul rând, persoana. Ați spus că s-au lansat foarte mulți în campanie.

A doua este că măcar un număr oarecare, totuși destul de considerabil să te aprecieze pozitiv, adică să aibă încredere în tine. Din cei care s-au lansat acum, foarte puțini, 3-4 sunt arhicunoscuți, restul nu-i cunoaște aproape nimeni.”

Europa Liberă: Tot mai multe voci acreditează ideea și temerea că alegerile sunt și pot fi fraudate. De ce această îngrijorare și cum pot fi fraudate alegerile?

Ion Jigău: „Alegerile se fraudează nu atât în ziua alegerilor, deși și atunci se întâmplă, dar în ziua aceea pot fi desenate un 3-5 la sută, grosul se face prin resurse administrative, prin manipulări în mass-media, prin pomeni electorale care se fac până la scrutin, că politicianul care încearcă să cumpere votul alegătorului îl corupe. La noi totuși este foarte multă lume săracă care se gândește măcar ceva să câștige, adică 100 de grame pentru unii, un pachet de zahăr sau unul de orez e ceva pentru o bătrânică sau pentru o familie cu mulți copii. De regulă, toți așteaptă ca după alegeri, aproape momentan, să se schimbe ceva, societatea are o mare, mare inerție. Noi avem o mare inerție și în economie, și în mentalitatea noastră și atunci lucrurile nu se schimbă pe moment.”

Europa Liberă: Cine trebuie să fie agentul schimbării din moment ce sondajele de opinie arată că foarte multă lume rămâne a fi nehotărâtă, când e vorba de participarea la alegeri sau mai degrabă ei își exprimă dezamăgirea în clasa politică și în promisiunea pe care o fac politicienii, ca după ce fac aceste promisiuni să uite că au promis oamenilor o viață decentă, să aducă prosperitate în casele cetățenilor și în stat? Cine sunt agenții schimbării?

Ion Jigău: „În primul rând, agentul schimbării este elita politică, dar, de fapt, nu numai politică, ci și culturală, și de business, și tehnică. Din păcate, elita noastră atât culturală, cât și tehnică în mare parte a emigrat.”

Europa Liberă: Unii spun că lupta acum se dă între Est și Vest. E corect să se creadă așa?

Ion Jigău: „Ei, nu e chiar așa. Pur și simplu din cauza faptului că președintele Dodon este inacceptabil la vecinii noștri, atât în România, cât și în Ucraina, însă merge, hai să spunem așa, ca la borș la Moscova, face să credem acest lucru, dar nu e chiar așa, fiindcă prioritățile noastre nu sunt geopolitice. Ce putem noi schimba în raportul de forțe Est-Vest? Ce poate schimba Republica Moldova cu un PIB care reprezintă câteva zecimi din PIB-ul Uniunii Europene, ei, poate din PIB-ul Rusiei unu-doi la sută? Nimic! În ziua de astăzi, geopolitica constă în a avea tehnologii moderne, a avea un nivel de viață înalt; lupta se dă între marile puteri, între China și Statele Unite...”

Europa Liberă: Lupta împotriva corupției ar putea fi un element decisiv atunci când cetățeanul va arunca buletinul de vot în urnă?

Ion Jigău: „Ar putea fi, dar nu cred că asta va fi determinant, fiindcă cetățenii noștri, o parte bună dintre ei, nu toți, se lasă cumpărați cu niște fleacuri de care mâine vor uita, maximum dacă vor avea câte un kilogram de zahăr sau de orez vor ține minte câteva săptămâni, pe urmă nu-și mai amintesc.”

Europa Liberă: Și acest lucru face parte din corupția cea mică?

Ion Jigău: „Corupția cea mică, dar care, de fapt, e mare, deoarece asta-i corupție politică. Una dintre cele mai mari crime pentru țară este falsificarea alegerilor, iar cetățenii noștri lejer merg la aceste vânzări de voturi și nu-și dau seama că, de fapt, votul lor ar putea schimba peste o perioadă oarecare mersul lucrurilor, nu imediat, că imediat nu se schimbă nimic. Trebuie ani.”

Europa Liberă: Și acesta este cetățeanul care uneori e și respondentul acestor cercetări sociologice pe care le faceți și Dvs. și o bună parte din cei intervievați spun că Moldova se îndreaptă pe o cale greșită?

### Vezi și... ### Critici europene referitoare la corectitudinea startului competiției electorale de la Chișinău

Ion Jigău: „Se îndreaptă pe o cale greșită este răspunsul la o întrebare la care omul răspunde pur și simplu din simțul lui. El simte că lucrurile nu merg spre bine.”

Europa Liberă: Cum ați defini direcția greșită, la care fac trimitere intervievații sondajelor de opinie?

Ion Jigău: „Viața de zi cu zi se face mai ușoară sau mai grea? El devine mai sigur pe ziua de mâine sau mai puțin sigur? Asta e, că dânsul vede că din zi în zi, din lună în lună nimic nu se schimbă, nimic nu se îmbunătățește...”

Europa Liberă: Și care este contribuția lui?

Ion Jigău: „Păi, mulți dintre ei nici nu conștientizează că dânșii sunt cei care își decid soarta. Statul, instituțiile statului trebuie să aibă grijă numai de cei care cu adevărat merită un ajutor social – copiii orfani, bătrânii singuratici care nu au pe nimeni, familiile care au niște probleme, că sunt mulți care au un bolnav în casă și acum li-i foarte greu. Deci trebuie ajutorul să fie foarte bine țintit, încotro dăm ajutorul statului. Pe de altă parte, și cetățenii trebuie să se ajute unii cu alții; foarte puține confesiuni la noi nu-și ajută concetățenii care fac parte din confesiune. Sunt foarte puține cazuri când biserica noastră face anumite gesturi sociale.”

Europa Liberă: Dar în schimb face politică, asta spun experții.

Ion Jigău: „Da, să nu mai arătăm cu degetul, dar unii din ei chemau la nesupunere civică la începutul pandemiei, spunând că da, biserica este despărțită de stat și statul nu are dreptul să ne dicteze nouă. Nu-i așa, ei sunt cetățeni responsabili ca și noi cu Dvs.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cetățeni acum, în campanie electorală?

Ion Jigău: „Să-și reconsidere pozițiile, să iasă la vot, fiindcă o dată în patru ani, în cazul de față cu alegerea președintelui și tot așa cu alegerile parlamentare, ei decid soarta țării și viitorul pe o perioadă de cel puțin patru ani înainte. Deci să reconsidere poziția lor, să nu se lase manipulați de tot felul de zvonuri, că acum au să vedeți ce mulțime de minciuni și falsuri vor apărea în societate.”

Europa Liberă: Cum să se dezmeticească simplul cetățean? Cum să iasă din rătăcire, cum să nu rămână turmentat?

Ion Jigău: „Cel puțin să-i întrebe măcar pe liderii locali de opinie. Avem lume bună peste tot. Dacă se va întâmpla totuși o revoluție în mentalitatea noastră, o revoluție în sens pozitiv, atunci lucrurile se vor schimba, fiindcă lucrurile nu trebuie să se schimbe peste noapte, dar noi pas cu pas trebuie să realizăm niște schimbări în tot ceea ce ține de felul în care luăm niște decizii.”