„În cel mai bun caz sunt incinerate”. Ce se întâmplă cu miile de tone de deșeuri medicale?

Datele cu care operează autoritățile arată că, anual, R. Moldova produce peste opt mii de tone de deșeuri medicale, dar întâmpină provocări în ce privește gestionarea și distrugerea acestora. Specialiști de la ministerele Sănătății și cel al Mediului au atras atenția, astăzi, în cadrul comisiei parlamentare de profil, că ministerul Mediului nici măcar nu este informat despre ce se întâmplă cu deșeurile medicale și în ce mod sunt eliminate acestea.

Ce se întâmplă cu miile de tone de deșeuri medicale?

Problema colectării și depozitării inofensive a deșeurilor medicale a reapărut în vizorul specialiștilor după ce epidemia de coronavirus a cauzat îngunoierea mediului ambiant cu diverse materiale. Măștile, mănuși uzate, echipamente sau seringi prezintă un pericol biologic, prin urmare trebuie colectate și mai ales distruse separat, atrage atenția directorul adjunct al Agenției Naționale de Sănătate publică, Vasile Guștiuc. Inspectorul șef sanitar de stat mai spune că, în general, instituțiile medicale de nivel național și raional au bine puse la punct procedurile de gestionare a acestor deșeuri, problema apare în cazul centrelor de sănătate din mediul rural:

„Sunt atestate cazuri și în special în mediul rural sau la instituțiile medico-sanitare publice din mediul rural, este vorba de centrele de sănătate, oficiile medicilor de familie, când deșeurile medicale în cel mai bun caz sunt incinerate, iar în unele cazuri au fost semnalizate și situații când ultimele erau aruncate la gunoiștea din localitate.”

După utilizare, deșeurile medicale trebuie depozitate în pungi și încăperi separate, preluate de companii specializate, evacuate, dezinfectate și, doar după ce trec acest proces, se transformă în deșeuri menajere, ce pot fi lăsate la gunoiști obișnuite. Chiar dacă, la prima vedere, deșeurile medicale țin în mare parte de domeniul sănătății, Ministerul Mediului are un rol cheie în procesarea acestor produse extrem de periculoase pentru sănătate oamenilor. Doar că, din cauza unei lacune legislative, instituțiile medicale nu sunt obligate să raporteze ministerului Mediului ce cantități de deșeuri procesează, explică șefa direcției prevenirea poluării și managementul deșeurilor, Svetlana Bolocan:

„Dilema care apare astăzi este lipsa de informație suficientă. Ca să putem să vedem care este situația reală, trebuie să cunoaștem volumele reale. Prin informațiile care ni se prezintă, nu putem să deducem niște volume reale pentru aceste categorii de deșeuri. Ținând cont de faptul că în perioada pandemică nivelul deșeurilor infecțioase a crescut cel puțin de patru ori, prin asta se demonstrează că volumele sunt consistente. Multe echipamente se utilizează de unică folosință, or în procesul activității instituției medico-sanitare, în schimburile în care activează, oricum la finalul zilei trebuie să fie eliminat sau dezactivat acest echipament.”

Boala deşeurilor medicale

De ce este îngrijorătoare disfuncționalitatea de comunicare între ministerul Mediului și cel al Sănătății privind gestionarea deșeurilor medicale? Pentru că „cu șapte moașe” monitorizarea strictă este imposibilă, drept urmare există riscul poluării incontrolabile a solului ceea ce va dăuna sănătatea oamenilor, consideră deputatul Ion Babici din cadrul comisiei parlamentare de mediu. În plus, pentru moment nu se știe cum se prelucrează deșeurile medicale produse de cetățenii care se tratează acasă:

„Noi avem deșeuri medicale și în afara instituțiilor medicale care deja trebuie să discutăm cu autoritățile publice cum le colectăm separat? Fiindcă noi avem cetățeni care procură medicamente, se tratează acasă, sunt persoane incurabile care stau ani de zile la pat. Acolo tot se produc deșeuri periculoase și din punct de vedere biologic. Deci, ce facem cu acestea?”

Deputatul a mai atras atenția că în R. Moldova există cinci agenți economici specializați în distrugerea deșeurilor medicale. Fără o comunicare adecvată între instituțiile implicate în gestionarea medicamentelor expirate sau a produselor sanitare, nu există certitudinea că echipamentele și deșeurile sunt prelucrate în strictă conformitate cu standardele în vigoare.