O apropiere mai puternică a Chișinăului de NATO ar putea face ca Rusia să aplice măsuri care să pună Moldova „într-o situație extrem de dificilă, poate una tragică”, a declarat fostul ambasador la Moscova, comentatorul politic Anatol Țăranu, în podcastul Europei Libere „În esență...”.
Anatol Țăranu a afirmat că Moscova „nu pune preț” pe independența și suveranitatea R. Moldova. Rusia, spune Anatol Țăranu, a atacat Ucraina – un stat suveran, independent și mai capabil să se apere decât R. Moldova.
„[...] În acest context eu nu aș miza pe capacitatea Rusiei actuale, Rusiei lui Putin de a respecta angajamentele internaționale în raport cu ceea ce se numește statul R. Moldova, suveranitatea și independența lui. Mă tem că dacă noi vom merge pe această cale și vom reieși din dreptul internațional, pe care Rusia l-a încălcat flagrant în cazul Ucrainei, vom nimeri într-o situație extrem de dificilă, poate una tragică”, a declarat Anatol Țăranu în cadrul podcastului „În esență...”.
În același timp, comentatorul politic a mai spus că deși Rusia militează constant pentru ca R. Moldova să-și păstreze statutul de neutralitate, prin prezența sa militară pe malul stâng Moscova „desființează practic acest statut de neutralitate.”
Iată pe scurt principalele declarații din podcastul „În esență…”
- Cererea Maiei Sandu ca partenerii occidentali să ofere Moldovei sisteme de apărare antiaeriană. Este absolut logică, în situația în care la hotarele Moldovei are loc un război. Solicitarea Maiei Sandu a fost făcută și din poziția sa de comandant suprem al Forțelor Armate. Chiar dacă Ucraina este prioritară acum, partenerii occidentali vor examina [solicitarea] „la modul cel mai serios și în timpul apropiat vom avea și reacții practice în acest sens.”
- Afirmațiile Maiei Sandu ce sugerează renunțarea la neutralitate și integrarea R. Moldova într-o „alianță mai mare”. Este important că problema abordată de Maia Sandu a devenit proiect de discuție în relația R. Moldova cu partenerii occidentali. De fapt, aceasta nu e inițiativa Maiei Sandu. Ea nu a făcut altceva decât să transmită mesajele din societatea moldoveană cu privire la discuțiile despre neutralitate.
- Cum percep moldovenii NATO. Majoritatea cetățenilor rămân în captivitatea vechilor clișee propagandistice, insuflate de pe timpurile Uniunii sovietice, potrivit cărora NATO este un bloc politic-militar agresiv și din partea acestuia ar veni toate nenorocirile. Rusia face tot posibilul să mențină aceste clișee în mentalul colectiv din Moldova.
- Cât de vulnerabilă este Moldova în fața Rusiei. Pericolul rusesc este iminent. Partea bună a lucrurilor este că Moldova e apărată sw așezarea sa geografică. Cât timp Ucraina rezistă, Rusia are posibilități operaționale foarte complicate de a ataca nemijlocit R. Moldova. Rusia poate încerca însă să destabilizeze din interior R. Moldova, folosind așa numita coloană a cincea și partidele politice pro-ruse, care „sunt dirijate de Moscova aproape mecanic”.
- Participarea Moldovei la Grupul Ramstein. Faptul că R. Moldova face parte din platforma Ramstein [grupul de sprijin pentru Ucraina] vorbește în primul rând despre poziția Chișinăului în raport cu acest război. „Este absolut clar de care parte a baricadei ne aflăm noi. Ramsteinul este, practic, un marker, dacă doriți, al faptului cine suntem noi în această Europă, cu cine suntem noi: cu agresorul sau suntem împotriva agresiunii militare.”
- Pierderea pieței ruse. R. Moldova a pierdut demult piața rusească – din momentul în care a început să se preocupe de suveranitatea și independența sa, „încă pe timpul președintelui Voronin”. Din acea perioadă, Rusia a început să impună Moldovei embargouri economice, aruncând-o într-o situație extrem de complicată.
- Desprinderea de sfera de influență rusă și trecutul sovietic. Cred că și declarațiile președintei Maiei Sandu din Elveția și acelea ale lui Igor Grosu din România [unde a sugerat că Moldova va ieși din CSI] arată o dorință sinceră a actualei guvernări de a micșora „dependența toxică” a Moldovei de Rusia. Pentru asta însă, guvernarea trebuie să comunice mai eficient cu cetățenii. Aceștia trebuie să fie informați corect despre beneficiile integrării europene, care are două căi: una lungă și una scurtă. Calea lungă înseamnă reformarea R. Moldova, proces care poate dura zeci de ani și calea scurtă – „revenirea acasă” [Unirea cu România].
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în fiecare zi de luni; „Dincolo de Știri”, în fiecare zi de vineri, și „Laboratorul Social” – în fiecare a doua marți, adică o dată la două săptămâni.