Radio Chişinău analizează cele două scenarii avansate de deputatul PAS Sergiu Litvinenco pentru dizolvarea parlamentului şi declanșarea alegerilor parlamentare anticipate imediat după învestirea președintei Maiei Sandu şi demisia Guvernului Chicu. Primul scenariu presupune că majoritatea deputaților din Parlament își vor asuma să nu voteze un nou Guvern. „Dacă e să credem declarațiilor că toți vor alegeri anticipate deoarece Parlamentul nu mai este reprezentativ și nu este legitim, atunci este realist acest scenariu”, a precizat Sergiu Litvinenco. Dacă în Parlament se va configura totuşi o posibilă majoritate care să voteze un nou Guvern, atunci poate fi aplicat cel de-al doilea scenariu, potrivit căruia președintele Maia Sandu nu va propune niciun candidat la funcţia de premier. Această opţiune a fost criticată de consilierul premierului, Nicolae Eșanu, care a sugerat că refuzul șefului statului de a desemna un candidat la funcția de premier nu e o procedură democratică. Expertul în drept constituțional, Teodor Cârnaț, susține că Legea supremă prevede foarte clar circumstanțele când poate fi dizolvat Parlamentul, iar deznodământul ţine de voința politică a deputaților. „S-ar putea să nu fie găsit consens politic de a ajunge la anticipate, deoarece mulți deputați nu vor dori să-și piardă mandatul”, crede Teodor Cârnaț.
„Cu sau fără Dodon, PSRM se îndreaptă spre implozie” este editorialul semnat pe deschide.md de analistul politic român Iulian Chifu. El notează că punctul de ruptură major pentru socialişti a fost asocierea lor la guvernare cu Partidul Şor și fracțiunea din Pro Moldova cumpărată la bucată și redenumită Pentru Moldova. „Rezultatul a fost vopsirea PSRM în culorile corupției endemice din R. Moldova -dacă ar mai fi fost dubii - a complicității cu furtul miliardului, iar după eliberarea lui Platon, de către Dodon, cu spălătoria de bani a rușilor prin Moldova. Așa a pierdut alegerile Igor Dodon, așa se pregătește de implozie și sinucidere politică și PSRM-ul de astăzi”. Legitimitatea noii majorități a lui Dodon din Parlament este una foarte redusă, continuă analistul. Iar PSRM stârnește reacții dure în societate pe care le va gusta precum Dodon și-a gustat amarul înfrângerii în alegeri, conchide Iulian Chifu.
Ziarul de Gardă publică pa pagina sa web o analiză semnată de expertul în politici economice al Institutului „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, care constată că până acum nici un leu nu a fost recuperat din frauda bancară. Au fost recuperați doar bani ce provin din vânzare de active de la cele trei bănci falimentare, precum și din restituirea de credite. „Această lipsă de progres trezeşte suspiciuni întemeiate în rândul cetățenilor că autoritățile statului nu doresc de fapt să recupereze banii fraudați și creează aparența implicării lor în acest proces de fraudare a banului public”, susține Veaceslav Ioniță. „Orice discuție pe marginea miliardului furat, care nu are drept scop recuperarea banilor de la hoți, înseamnă de fapt coparticiparea la frauda bancară. Frauda bancară a început în 2014, dar continuă până în prezent, prin nerecuperare a banilor. Dacă statul nu este în stare să recupereze banii de la hoți, atunci pentru ce suntem noi nevoiți să suportăm costurile. Iar noi avem două opțiuni: sau întoarcem toți banii odată sau ne angajăm să suplinim rezervele noastre valutare pe parcursul a 25 de ani”, concluzionează Veaceslav Ioniţă.
Anticoruptie.md rezumă expertiza Centrului Naţional Anticorupţie la proiectul de lege elaborat de un grup de deputați socialişti care prevede acordarea statutului de limbă de comunicare interetnică limbii ruse și folosirea acesteia pe teritoriul R. Moldova la același nivel cu limba română. Potrivit CNA iniţiativa constituie un pericol iminent la adresa orânduirii sociale și bazele statalității R. Moldova, ar putea duce la conflicte între etnii, iar implementarea lui implică resurse financiare suplimentare considerabile din bugetul de stat. În expertiză se mai constată că proiectul conține numeroși factori de risc și riscuri de corupție generați de concurenţa normelor de drept, lacune de drept, promovarea intereselor contrare interesului public şi norme irealizabile. Nu este argumentat scopul proiectului, iar autorii n-au prezentat informații relevante şi argumentate care să demonstreze existența unor probleme a reprezentanților minorităților naționale vorbitoare de limbă rusă.
Agora.md publică un articol de opinie semnat de doctorul în drept Galina Bostan despre cum poate fi combătută în doi paşi corupţia în R. Moldova. Una din constatările autoarei este că la nivel de legislaţie Moldova are în repertoriul său întreaga paletă de instrumente anticorupție aplicată cu succes în alte state, la fel este dotată la nivel instituţional. Numai că performanțele în combaterea corupţiei sunt nesemnificative. De ce legile anticorupţie nu funcţionează? Pentru că, scrie autoarea, întreg procesul de combatere a corupției a fost un continuu circ de pantomimă, iar politicienii s-au întrecut în mimarea schimbărilor pentru a-și căuta în tihnă de interesele personale. „Apariția liderilor politici puternici, înzestrați cu valori morale înalte, va reanima funcționalitatea instituțiilor și a legislației anticorupție. Liderii politici de acest tip, însă, nu vor putea accede la putere atât timp cât populația va continua să susțină actori politici care sunt reflecția imaginilor romantizate promovate prin mituri și clișee de gândire de supunere”, concluzionează avocata Galina Bostan.
Analistul politic Anatol Ţăranu comentează, citat de Radio Chişinău, recentul scandal cu contrabanda de anabolizante cu implicarea unei maşini cu numere diplomatice ale Ambasadei R. Moldova în Rusia. Ţăranu susţine că despre această contrabandă ar fi știut și președintele în exercițiu, Igor Dodon, precum și Serviciul de informații și Securitate. Analistul mai notează că dacă deputatul socialist Vladimir Golovatiuc va fi agreat în calitate de ambasador la Moscova, atunci vor fi încălcate toate cutumele politice de transfer civilizat al puterii în rezultatul alegerilor prezidențiale. „Golovatiuc are misiunea murdară să șteargă urmele contrabandei la Ambasada de la Moscova… Unul din primele decrete ale președintei Maia Sandu poate abroga decretul abuziv al lui Dodon privind numirea noului ambasador moldovean în Rusia. În caz dacă agrementul rus pentru Golovatiuc va veni în termeni record, până la inaugurarea noului președinte al republicii, putem cu ușurință să presupunem complicitatea Moscovei la mușamalizarea cazului de contrabandă prin filiera ambasadei moldovenești din capitala Rusiei” conchide Anatol Ţăranu.