După ce a generat răcirea relației cu UE, Chișinăul strică și relația cu România – titrează Deutsche Welle, într-un material semnat de Vitalie Călugăreanu. În articol se menționează că ministerul român de Externe l-a convocat pe ambasadorul Republicii Moldova pentru explicații, în legătură cu blocarea accesului mai multor cetățeni români în Republica Moldova. Asta s-ar fi întâmplat: „pentru prima dată după căderea regimului comunist din Republica Moldova (2009)…” Călugăreanu scrie că relația dintre România și Republica Moldova a fost una fluctuantă în ultimele două decenii: „Cel mai mult, relația a fost una proastă din cauza politicienilor pro-ruși de la Chișinău…”
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Natalia Sergheev
Modul în care ambasadoarea Republicii Moldova în SUA, Cristina Bălan, a prezentat evenimentele petrecute la 26 și 27 august în Chișinău este neobiectiv și reprezintă partizanat politic, lucru inadmisibil în diplomație, spune fostul ambasador la Washington, Igor Munteanu, citat de portalul Cotidianul. În opinia fostului ambasador, mesajul trimis de Bălan nu se încadrează în formatul în care diplomația comunică, ci mai degrabă este o „pâră partizană, neobiectivă care face referire la niște cifre luate din pod și care nu face decât să ponegrească pe plan extern acțiunile de protest ale cetățenilor liberi din Republica Moldova”.
Statutul de sărbătoare al zilei de 27 august, data când Republica Moldova şi-a declarat, în 1991, independenţa faţă de URSS, era şi până acum unul controversat. Așa și-a început Valentin Buda analiza, publicată pe site-ul Adevărul Moldova. Bugetari masaţi cu forţa în PMAN, pentru a-şi manifesta falsa bucurie că la 27 de ani de la independenţă […], concerte şi focuri de artificii, care să acopere cenușiul cotidian şi lipsa de perspective în care se scufundă republicuţa, acesta este peisajul în care s-a derulat Ziua Independenței în spaţiul pruto-nistrean anul acesta, scrie jurnalistul. Reținerea tinerilor români la graniță fără nicio justificare, în opinia lui Buda, este încă un semnal că binomul nu mai este atât de interesat de o relaţie cu Bucureşti şi că e dispus chiar să îşi asume o răceală în relația cu UE, conchide autorul.
Spiritele protestatare din Moldova se vor intensifica, odată cu apropierea datei alegerilor parlamentare. Declarația a fost făcută de președintele țării, Igor Dodon într-un interviu pentru publicația rusească „Izvestia”, citat de portalul Noi.md.: „Ceea ce vedem astăzi, este o luptă dintre opoziția proeuropeană și partidul proeuropean aflat la guvernare. Cu alte cuvinte, partidele de dreapta luptă între ele pentru electoratul de dreapta, încercând să demonstreze că sunt cele mai bune pentru această categorie de alegători”, a declarat Dodon.
„Rușii” ca la ei acasă. Autoritățile tac – așa este intitulată o opinie a expertului de securitate Rosian Vasiloi, publicată pe blogul său. Acesta afirmă că are informații despre pregătirea trupelor de ocupație pentru un nou exercițiu militar. În clasica desfășurării unor asemenea exerciții asta ar consta în - deplasarea unităților de cercetare și recunoaștere în spatele inamicului, căutarea și distrugerea țintelor, organizarea ambuscadelor, printre altele, enumeră expertul: „Ultimele două zile aceste exerciții se desfășoară la poligonul de la Tiraspol cu participarea inclusiv a unităților de cercetarea a trupelor paramilitare separatiste.”
Frontiera de la Prut continuă să rămână o rușine pentru R. Moldova, deși multe lucruri s-au mai schimbat de la Declarația de Independență, scrie Alexandru Vakulovski, într-un editorial pentru Deschide.md. Polițiștii de frontieră au o relație specială cu cetățenii români, consideră autorul. Firesc ar fi ca ei să poată trece mai ușor, dar nu e așa, e chiar invers: „Asta i se „datorează” în mare parte lui Voronin, care și-a dresat poliția să fie miliție, mai concret, să fie o miliție antiromânească.”
În preajma alegerilor parlamentare, BNM va ține stabil leul, consideră economistul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii Institutului, „15 minute de realism economic”. El afirmă că în prezent intrăm asistăm la un nou joc valutar când rezervele valutare au ajuns la aproape trei miliarde USD: „Dacă nu vor fi alte șocuri, care nu pot fi prevăzute, va fi nevoie de intervenții minore.” Ioniță spune că în luna septembrie vom asista la o ușoară depreciere a leului moldovenesc, iar BNM cel mai probabil va avea o ușoară intervenție pe piață.