În Rusia, Big Brother merge la școală

În practică, aceasta politică de digitalizare nu a dus la crearea vreunui Silicon Valley rus, dar la dezvoltarea unor tehnologii orwelliene. Lunea aceasta, 15 iunie, a fost anunțat un program de supraveghere digitală a școlilor care se numește chiar așa - Orwell 2k. Potrivit unui comunicat de presă al corporației de stat Rusnano, creată anume pentru implementa planul lui Putin de digitalizare a economiei, peste 1600 de școli au fost echipate cu sisteme Orwell 2k, iar Ministerul Educației plănuiește ca, până în 2024, Orwell să fie prezent în fiecare din cele 43,000 de școli din Rusia.

În Rusia, Big Brother merge la școală

Camerele sunt elaborate de compania Elvees-Nanotek, subsidiară a Rusnano, și vor utiliza tehnologia de recunoaștere facială FindFace, elaborată de NtechLab și premiată de-a lungul anilor inclusiv la câteva concursuri din SUA.

Directorul Elvees-Nanotek, Aleksandr Rakutin, a pus accentul pe patriotism economic: „Camerele de producție rusească permit garantarea unor caracteristici excelente a imaginilor video obținute și reducerea dependenței de produsele și livrările din străinătate”.

La rândul său, vicepreședintele Rusnano Dmitrii Pimkin a declarat că sistemele Orwell 2k vor „lărgi posibilitățile învățământului la distanță, a cărui importanță e greu de subestimat după experiența pandemiei”. Pimkin nu a explicat cum un sistem de supraveghere video în școli va facilita învățământul la distanță.

Corespondentul Europei Libere din Moscova, Matthew Luxmoore, scrie că autoritățile ruse au lansat mai multe programe de monitorizare a populației în timpul pandemiei cu scopul declarat de a împiedica răspândirea virusului. În Moscova, tehnologia de recunoaștere facială a fost aplicată în combinație cu peste 100,000 de camere de supraveghere în întreg orașul.

Moscoviții au fost obligați să obțină permise digitale pentru deplasare, iar cei suspectați că ar putea avea coronavirus trebuiau să încarce la fiecare două ore un selfie care să demonstreze că sunt acasă. Autoritățile municipale au anunțat și un program pilot de pașapoarte digitale.

La nivel național, Vladimir Putin a promulgat o lege care prevede crearea unui registru federal unic care să centralizeze toate informațiile despre cetățenii ruși, dar și cei străini care se află pe teritoriul Rusiei, inclusiv imaginile de la camerele de supraveghere.

Sarkis Darbinian de la Roskomsvoboda, un ONG care monitorizează cenzura și aplicarea tehnologiilor digitale, crede că acesta este însă „doar un pas către ceva mai mare”. De asemenea, Sarkis se teme că informațiile personale colectate de autorități ar putea fi vândute pe piața neagră.

Profesorul de științe politice Vladimir Ghelman de la Universitatea Europeană din Sankt Petersburg scria anul trecut în The Moscow Times despre ambițiile digitale ale autorităților ruse: „Ei sunt înclinați să vadă noile tehnologii ca un instrument pentru control domestic și armament internațional, nu ca un mecanism pentru dezvoltarea economiei sau un instrument pozitiv pentru societate”.

Rusia instalează camere conectate la sistemul de recunoaștere facială

Chiar și atunci când autoritățile sunt preocupate de îmbunătățirea actului guvernării, scrie Ghelman, tehnologiile digitale sunt văzute ca un substitut pentru democratizarea țării și nu ca o soluție complementară.

Izolată tot mai mult de Vest, Rusia și-a intensificat colaborarea cu regimul comunist de la Beijing, iar unul din domeniile prioritare e anume supravegherea în masă. Kremlinul colaborează deja cu Hikvision, o firmă deținută parțial de guvernul chinez și care e lider global în domeniu. Chinezii, la rândul lor, au cumpărat firma rusă Vocord, care dezvolta și ea propria tehnologie de recunoaștere facială.

Vladimir Ghelman se teme că aceste tendințe vor transforma Rusia într-o „minunată lume digitală”, cu referință la distopia clasică a lui Aldous Huxley. Ghelman mai scria anul trecut că autoritățile ar putea folosi noile tehnologii inclusiv pentru a obține rezultatele dorite la alegeri.

„În timp ce oficialii discută posibilitatea unor modificări constituționale în Rusia, de ce să nu ia în considerare opțiunea unui referendum prin algoritmi, rezultând într-o constituție nouă și asigurându-i lui Putin președinția pe viață”.

Iată că, la un și două luni de la articolul lui Ghelman, rușii vor merge într-adevăr la referendum, pe 1 iulie, pentru a vota o reformă constituțională care-i va permite lui Vladimir Putin să rămână președinte și, în Moscova și câteva alte regiuni, alegătorii vor putea vota electronic.