Închisoare pe viaţă pentru complicitate la crime rasiste

Închisoare pe viaţă pentru complicitate la crime rasiste

Cinci ani, 430 de şedinţe, audierea de sute de martori – aşa s-ar putea rezuma cel mai lung proces din istoria Republicii Federale, proces care s-a încheiat miercuri, la München, cu pronunţarea sentinţei. Inculpata principală în acest proces, Beate Zschäpe, a fost condamnată la închisoare pe viaţă pentru complicitate la crimele comise de gruparea extremistă de dreapta, autointitulată „Subterana Naţional-Socialistă” (Nationalsozialistischer Untergrund – NSU), pentru participarea la două atentate cu explozibil şi jefuirea a 15 bănci.

Complicii lui Zschäpe – deci cei care au omorît 10 persoane, 8 etnici turci, un grec şi o poliţistă, Uwe Mundlos şi Uwe Böhnhardt, s-au sinucis în anul 2011 pentru a scăpa de arestare. Începînd cu anul 2000, cei trei est-germani au acţionat timp de peste 10 ani în clandestinitate. Seria crimelor a fost comisă din motive rasist-xenofobe. Procurorul Herbert Diemer s-a arătat mulţumit de sentinţa pronunţată, declarînd în faţa presei:

„Faptul că tribunalul a preluat argumentele acuzării în punctele lor esenţiale are pentru noi o importanţă centrală. Asta priveşte mai ales complicitatea în cazul inculpatei Zschäpe, calificarea Subteranei Naţional-Socialiste ca o grupare teroristă, formată din trei persoane, dar şi comiterea faptelor, stabilirea locaţiilor şi alegerea victimelor”.

Pentru contactele cu grupul terorist de dreapta au mai fost condamnaţi alături de Zschäpe:

- Ralf Wohlleben, la 10 ani, tot pentru complicitate şi pentru procurarea armei;

- Carsten S. la 3 ani, pentru că a predat grupului arma, pentru că la data comiterii faptei era minor;

- Holger G., pentru sprijinirea grupului a luat 3 ani de închisoare;

- André E[mminger] a fost condamnat la doi ani şi 6 luni pentru că i-a ajutat pe cei trei din grupul terorist să se ascundă.

În sala de judecată s-a aflat şi un grup de extremişti de dreapta care a aplaudat sentinţele pronunţate în cazul celorlalţi inculpaţi. Aplauzele au izbucnit în momentul cînd unul dintre co-inclulpaţi André E[mminger], arestat preventiv, a putut părăsi sala ca om liber. Emminger este o figură de activist notoriu în cadrul cercurilor radicale, naţionalist-xenofobe. În opinia unor observatori, condamnarea la 3 ani a lui André E[mminger] este cu mult prea blîndă, deşi procuratura a pledat pentru 12 ani de închisoare.

Nici rudele victimelor nu sînt mulţumite de sentinţa pronunţată în cazul co-inculpaţilor lui Zschäpe.

Avocaţii lui Zschäpe au anunţat că vor înainta recurs.

În comentariile presei germane se aminteşte că procesul nu a dezvăluit implicaţiile serviciilor secrete.

În 2012 s-a aflat că ar fi existat o serie de neglijenţe în cadrul activităţii serviciilor. Totodată, s-a spus că serviciile deţineau informaţii despre grupul terorist, dar nu au acţionat pentru a nu-şi periclipta informatorii. Scandalul a fost cercetat şi de către o comisie de anchetă a Bundestag-ului, cît şi de comisii similare ale unor landtag-uri (parlamente regionale).

Critici la adresa autorităţilor poliţieneşti au fost formulate atunci şi din cauza faptului că după prima crimă au suspectat apropiaţi ai victimei, fără a lua în calcul că ar putea fi vorba de o faptă comisă din motive rasiste.